Passion for Marketing ... and some other things

Being Overqualified

2010-01-22T09:55:00.002+02:00

I finally found my dream job after 2 years during which time this species was considered to be extinct. I went to the interviews for it and now I am waiting for an answer and hoping for the positive one.

And since I am waiting, I have a lot of time to replay the final interview in my head, over and over. One issue comes to my mind, an issue that I had to face many times in my job hunting experience: being overqualified.

It seems that being overqualified is a problem for all parties.

The employer would be reluctant to even consider an applicant that seems to be overqualified, fearing that he might ask for a bigger salary than they would be willing to pay. The same employer would consider that the employee might be frustrated to hold a position beneath his abilities for the long run and it would be a waste of effort and money to offer him the job, since he would leave the company as soon as an opportunity his level appears. The employee is right in judging so.

The direct superior of the person who would fill the position is also reluctant to offer the job to an applicant who seems to be really good. He might feel threatened by the higher competences of the applicant that in time could replace him or he might feel unable to handle a person who is better at their job. It is debatable whether the superior is right on this or not. It is an understandable preservation instinct. However, some might argue that a stronger employee will bring better results and the credit for the better results goes to the manager, anyway.

The employee is also not so happy to go for a job beneath his skills and knowledge. On the long run he surely feels frustrated for being used in petty tasks while the company could benefit more from using his higher skills.

But none considers the other side of the story- the passion that an employee has for the job. It seems that passion does not really matter. When you are passionate about your job, you will study more, get better qualifications, and improve your skills. You would do everything you can to become the best you can be. So you become better than your peers in the same position and so you become overqualified, just because you love your job more than the others.

No one asks you how passionate you are about the job and the specific tasks that you are doing on a daily basis when they rush to judge you as overqualified. No one thinks that you might be that good because you like what you do and because you would like to stay in the same job you love without wanting to take down your superior. Or that you are willing to take the market wage even if you are better than most just because you love your job.

It comes the time that your passion leads to over qualification for any job you might hold.

So what are you going to do?

2009-12-24T10:05:00.002+02:00

10 metode de a genera idei

2009-11-04T11:04:00.004+02:00

Fie ca esti managerul departamentului de marketing sau un manager de top intr-o companie, fie ca ai propria afacere, simti ca esti sau ca poti fi principalul generator de idei de dezvoltare din firma. Indiferent din ce domeniu face parte firma la care lucrezi, ideile bune vin din cam aceleasi surse.

In continuare iti prezint 10 metode sigure de a genera si de a-ti organiza ideile. Pe langa a fi metode prin care iti vin idei bune, sunt si o modalitate de a te organiza- un set de reguli de management personal.

1.CITESTE. Cisteste tot ce iti apare in fata ochilor pe domeniu. Aboneaza-te la revistele din domeniul tau si nu le colectiona ca noi, citeste-le, subliniaza pasajele interesante, rupe articolele pe care le consideri valoroase, pune-le intr-un dosar la care sa te intorci periodic. Dar indiferent ce faci cu materialele, citeste-le! Cisteste e-mailurile care iti vin de la parteneri externi, citeste reviste online. Cand esti curios despre un anume lucru, cauta pe Internet tot ce poti citi pe acea tema. In timp ce citesti, iti vor veni in minte idei. Noteaza acele idei si dezvolta-le in planuri de actiune. Citeste carti. Citeste carti de management, de marketing, de psihologie, de “how to”, carti scrise de celebritati din domeniul tau. Nu stiu daca vei gasi idei pentru afacerea ta in romane politiste sau de dragoste, dar stiu ca dintr-o carte buna de specialitate poti genera cel putin cate o idée la fiecare capitol. Deci Citeste! Cand citesti, tu controlezi informatia pe care o primesti si esti tu acela care filtreaza datele. E mai valoros cititul decat lectia pe care ti-o da un profesor la facultate pe aceeasi tema.

2.DESCHIDE OCHII. Cand faci parte dintr-un domeniu, trebuie sa stii totul despre acel domeniu, si trebuie sa prinzi din aer informatiile. Asa ca deschide ochii si obisnuieste-te sa observi totul in jurul tau, de la panourile publicitare ale concurentei din oras, la comportamentul clientilor tai, de la stirile din ziar care ar putea avea valoare pentru firma ta, la culoarea si desenul de pe masinile din trafic. Activeaza-ti creierul sa observe detalii care te pot ajuta. Am intalnit oameni care treceau zilnic prin centru fara sa observe panourile publicitare cu oferte speciale ale concurentei directe. Deschide ochii, nu te detasa de tot ce sa intampla in jurul tau. Creierul uman are propriul sistem de filtrare a mesajelor din exterior, dar daca te obisnuiesti sa fii atent la o serie de elemente, acestea vor incepe curand sa iti sara in ochi fara sa te mai concentrezi pe asta.

3.FA LISTE. O idee nu vine singura sau in forma minimala. Cand iti vine o idee vei avea imediat tot felul de noi idei legate de cum sa implementezi respectiva idee, cu cine sa vorbesti, o vei vizualiza. Ia pixul si agenda si noteaza tot, asa nu numai ca te asiguri ca nu uiti ideea, dar poti genera un lant de idei noi foarte valoroase. De asemenea, listele in sine sunt generatoare de idei. Fa liste de materiale, liste cu ce ai de facut, liste cu persoanele pe care le intalnesti, liste cu concurentii. Simplul proces de a lista anumite elemente iti va deschide creierul si vei vedea cum iti apar idei noi. Mai mult de atat, listand iti amintesti anumite lucruri pe care le-ai uitat, listant iti structurezi gandurile si eviti sa omiti unele elemente importante, listand eviti redundanta.

4.CERCETEAZA. Cerceteaza in domeniul tau de activitate si mai ales cerceteaza concurenta. Fa-ti o prioritate in a monitoriza ce face concurenta, mai ales ce face in mod public. Structureaza informatia. Fii riguros, foloseste tabele, liste, baze de date, fise si chiar dosare ale fiecarui concurent. Cercetarea nu inseamna doar sa fii interesat de un demeniu, ci este o activitate riguroasa, structurata. Cercetarea inseamna sa sapi cat mai adanc in domeniul de interes, sa strangi toate informatiile pe care le poti gasi. Inseamna sa generezi rapoarte, comparatii, analize, sa evaluezi informatia si mai ales sa tragic concluzii. Cercetarea nu numai ca iti genereaza idei, dar iti si verifica validitatea ideilor. Poate ca primul beneficiu pe care ti-l da cercetarea concurentei este sintagma “pot sa fac si eu asa!” sau “eu pot sa fac asta mai bine”. Cine a spus ca trebuie neaparat sa inovezi? Cine a zis ca trebuie sa inventezi tu roata? Daca concurenta a facut ceva bun, de ce nu ai face si tu? De ce nu ai “fura” idei? Nu te limita la concurenta. Cerceteaza mediul intern al companiei, cerceteaza domeniul in sine, metodele, doctrinele, tehnicile folosite… analizeaza in general orice ti se pare interesant pentru domeniul din care faci parte si invata sa faci si tu la fel ca cei care fac bine, sau sa faci mai bine ceea ce altii fac prost.

5.STUDIAZA totul despre domeniul tau, studiaza mereu, studiaza continuu. Este poate doar un nou termen pentru sfaturile scrise inainte- sa citesti si sa cercetezi, dar nu e de prisos sa il mentionez. Studiaza atat in cadru organizat (sa te intorci la scoala, sa faci un master, un doctorat, etc), dar si pe cont propriu. Perfectioneaza-te. Dezvolta noi abilitati. Daca descoperi ca ai anumite deficiente, rezolva-le. Invata o limba straina, invata un program pe computer nou pe care l-ai putea folosi in munca ta. Fiecare abilitate noua pe care o dezvolti va fi o sursa de a genera idei. Faptul ca vorbesti limba germana, de exemplu, poate genera ideea sa abordezi fimele din Germania si Austria pentru unele parteneriate. Orice om se indreapta de preferinta spre acele zone in care se simte mai confortabil. Cu cat esti mai obisnuit cu mai multe domenii, cu atat aria ta de adresabilitate creste si, evident ideile se inmultesc.

6.FA-TI PRIETENI. De cate ori ai ocazia sa iesi la o cafea cu un prieten, profita de ea. Profita de timpul in care poti discuta, in mod informal, la o bere, la o cafea. Discuta despre orice, asculta parerile celorlalti. Fa-ti cat mai multi prieteni. Povesteste-le despre interesele tale. Prietenii au tendinta sa te sune si sa te anunte despre ce au descoperit ei nou in domeniul tau, doar ca sa stii. Daca un prieten vede reclama unui concurent de-al tau, te va anunta. Prietenii apropiati vor sa ajute, chair daca nu se pricep. Nu refuza ajutorul lor. Ochii odihniti, observa lucruri pe care tu le-ai putea omite. Faptul ca sunt total pe dinafara domeniului tau, ii face observatori buni. Prietenii pot fi furnizori buni de idei.

7.PARTICIPA la targuri si expozitii din domeniu, la evenimente organizate, la traininguri, atat in localitatea sau tara unde lucrezi, dar mai ales la cele internationale. Faptul ca te intalnesti cu participanti la aceeasi piata si vezi ce au mai inventat ei, iti va oferi tie nenumarate idei. Vizita la un targ international este poate mai valoroasa din punctul de vedere al noilor idei decat un an intreg de cercetare la birou. Cand aflii despre un eveniment al domeniului tau, fa tot posibilul sa participi si tu. Chiar daca costa, merita investitia. Pe langa ideile pe care ti le genereaza, toate materialele pe care le poti strange si pe care le vei citi ulterior cu atentie, vor genera alte idei, toate cartile de vizita primite vor fi potentiali parteneri, iar lista beneficiilor personale, dar si profesionale pe care le ai din participarile la evenimente este foarte lunga.

8.CALATORESTE. Fiecare deplasare te scoate din mediul cu care esti deja obisnuit si iti arata o serie de elemente noi. Fiecare cultura pe care o intelegi iti da idei. Calatoriile de afaceri sunt organizate astfel incat sa intri in contact cu domeniul tau de interes pe tot parcursul calatoriei, dar si calatoriile cu scop touristic sunt generatoare de idei profesionale. Oricat de mult te-ai relaxa in vacanta, nu te vei deconecta total de eul tau profesional. Ceea ce intr-o tara este normal, la tine in tara s-ar putea sa fie ceva original, deci strange idei din propriile calatorii. Mai mult de atat, te pot asigura ca fiecare calatorie pe care o faci adauga greutate experietei tale de viata, care te defineste ca om. Gandeste-te cum ai putea face si tu, la tine in firma, ceea ce ai vazut in vacanta.

9.ASOCIAZA-TE, intra in organizatii profesionale, in asociatii caritabile, in grupuri de discutii, etc. A face parte dintr-o organizatie iti da oportunitati de a te intalni cu oameni si a discuta, de a ti se furniza informatii, de a calatori, toate acestea fiind generatoare de idei. Asociatiile, de asemenea, au ca scop dezvoltarea personala a membrilor lor, deci vei avea si beneficiul de a progresa ca persoana si ca profesionist, de a castiga noi aptitudini.

10.IMBUNATATESTE. Cauta mereu sa faci mai bine ceea ce faci. Incearca sa generezi mereu versiunea “New and Improved” a produsului tau. Fii critic si creativ cu produsele companiei tale. Simplifica unele procese, simplica unele produse, infrumuseteaza-le, fa-le mai usor de utilizat, adauga sau elimina din utilizarile produsului. Cauta, pur si simplu, modalitati de a face lucrurile mai bine. Simpla intrebarea “cum ar putea fi mai bine?” este un generator de idei.

Nu trebuie sa retii tot ce ai citit mai sus, doar noteaza-ti cele 10 metode si aplica-le pe toate sau pe rand. Astept sa imi povestesti cate idei ti-au venit si care sunt metodele tale de a genera idei.

Thank God for the Internet

2009-10-09T16:56:00.001+03:00

I can’t remember how many times I have zapped throughout the entire range of over 100 channels I receive on my TV, looking for something interesting or funny or simply worth seeing.

I can’t remember one time that I was looking for something over the Internet and did not find.

But I can remember many times that I found out about something that I considered interesting, either on the Internet, or on TV, in the papers, went online and searched more, read more, got satisfied with what I found.

I think the most important benefit that the Internet offers me, apart from changing the communication, finding all the necessary information, entertaining or allowing me to express myself how I want, is the capacity to control what I get from it. It is my choice what link to follow, my choice how much I read on a subject, my choice to ignore what I am not interested in.

I do not have this chance on any other media. On TV I am served a dish that sometimes I find toxic, and if I look away, I can’t get a substitute. I can chose among 100 channels – that is much better than it used to be, but on each moment there are only 100 choices. On my favourite channel I have no choice. I see what the channel decided I should see. They choose the news although sometimes it is not newsworthy for me. They choose what entertainment to give me, although sometimes it is not what I like. I am being served whatever they choose.

If they manage to post on that screen something that I want, they were lucky. It happens, though. That is why I still have a TV set at home. But I always have the Internet on, as well.

The Internet gives me millions of options and each option in millions of forms. I can follow the thread I want, the time I want, as much as I want. I have the power.

Thank God the Internet was invented. Thank the Inventors for giving me this much power.

Orice se poate cand nu se mai poate

2009-10-07T12:26:00.001+03:00

De cate ori trebuie sa prezint Romania si romanii unor straini care fie vin la noi in tara ori pe care i-am intalnit in strainatate, incerc sa gasesc acele elemente cu care ne putem lauda. Adevarul este ca atunci cand esti departe de tara uiti cum e realitatea de acasa.

Cand m-am intors in Romania, coincidenta a facut sa fie chiar in momentele de inceput ale crizei la noi, ale crizei economice, dar mai ales ale celei guvernamentale. Ce m-a surprins a fost nivelul extraordinar de mare al frustrarii generale a populatiei. Oricunde mergeam, discutiile erau despre cat de prost este guvernul, cat de rau merge economia si mai ales cat de prost este guvernul si ce magarii face in mod constant.

Anul 2009 a fost un an propice scrierii de eseuri caragialesti, pentru ca atat de multe ciudatenii tipic romanesti s-au intamplat incat nu mai stii cum sa reactionezi, dar macar ai inspiratie.

Imediar dupa alegeri, se formeaza un guvern mixt intre doua partide politice opozante si li se arunca oamenilor de rand praf in ochi – na! daca ati fost fraieri si ati votat, iata ca nu contati deloc! Apoi apar ordonante noi, pe cat de noi pe atat de idioate – impozit forfetar care a distrus initiativa privata (motor de dezvoltare in orice economie), taxe noi, nerespectarea fragranta a legilor votate doar cu cateva luni inainte, scandaluri de coruptie la ministerele importante, ministere ocupate de incompetenti, etc.

Si imi aminteam ca prin anii ‘90, guvernul nu prea putea sa isi faca atat de mult de cap, caci ieseau oamenii nemultumiti in strada. Da, ne saturasem de meetinguri, dar se puneau bazele societatii civile. Imi mai aminteam si cum in facultate eram implicati in tot felul de actiuni ale diverselor asociatii, unele care chiar militau pentru democratie si pentru valori occidentale, pentru un stil de viata bun al oamenilor si pentru a fi civilizat. Nu stiu cat de mare era impactul, dar implicarea tinerilor era una activa. Alegerile parca nu erau chiar asa lasate la cheremul partidelor si institutiilor statului si parca in general statul nu era chiar asa de liber. Exista societatea civila.

Cand am venit in tara, nu mi-a venit sa cred cate mizerii inghitim de la institutiile statului, de la politicieni, de la guvern si mai ales de la presedintele statului. Inghitim si nu ne saturam. Unde era societatea civila?

In statele occidentale, lumea iese in strada daca le creste pretul benzinei cu 5 eurocenti, sau daca se reduc niste subventii pe un singur sector. Neamtul, francezul, Irlandezul nu inghite orice. La noi, de ce nu mai iesea nimeni in strada? Da, sindicatele erau cumparate de politicieni, dar unde e ProDemocratia, unde sunt toate asociatiile de tineret? Unde e partea de societate civila care are grija de zona politica? Parca au fost extirpate si nu au mai ramas decat organizatiile ecologice si de caritate. In schimb poporul (pulimea) era din ce in ce mai frustrat, iar guvernul da in mod continuu numai legi pentru accentuarea crizei, numai legi care sa distruga si mai mult ceea ce abia reusisem sa construim.... si isi asuma "raspunderea" (ce o insemna asta)

Simt ca pe piata muncii, in mediul de afaceri, pe zona comerciala dar si in domeniul institutiilor publice, ne-am intors in timp 10 ani. Sisif era mic copil fata de poporul roman. Dece nu reactiona?

Inseamna ca inca nu ne-a ajuns. Da, stim cu totii ca romanii suporta multe, romanii se sacrifica pentru a obtine orice, ne bantuie Miorita si Manole. Deci inca se poate… inca nu am atins punctul in care sa nu mai suportam.

De aceea evenimentele de saptamana aceasta- greva generala si meetingul tuturor sindicatelor care dezvaluie intreaga suparare si chiar ura reala fata de guvern – ma bucura. Da, stiu si sunt de acord ca nu e cea mai buna modalitate de a-ti rezolva problemele, ca deranjeaza, ca se creeaza haos, iar eu nu sunt deloc anarhista. Dar ma bucura pentru un singur fapt – in sfarsit reactionam. Parca am fost un popor in coma cu care un grup de magari nesimtiti si-au facut de cap timp de cativa ani de zile. Gata, ne-am trezit si exista o reactie. Aleluia!

Oameni buni! Nu va mai lasati calcati in picioare!, Nu mai asteptati ca poate cuiva ii pasa. Nu mai lasati politicienii sa isi faca de cap. Daca aveti stofa de leader, actionati! Singurii luptatori pe acest plan erau bloggerii si presa, dar unde era societatea civila?

In sfarsit reapare la orizont, in sfarsit nu se mai poate.

Caci stim prea bine ca la romani, ORICE SE POATE CAND NU SE MAI POATE!

If you were a font which one would you be and why?

2009-09-20T14:12:00.003+03:00

Does this question seem strange to you? Well, it might be. But have you noticed that most people use the default font that the text editing program has installed, meanwhile the ones who write a lot or who know the programs a little better than just to open and type are selecting their own fonts?

Have you heard about Graphology? It is the science that reads someone's personality in their handwriting. Now, Graphology is on its way towards extinction, since less and less people in the modern society actually write. We use out mobiles to type notes and phone numbers, we use our computers to put our personal notes, we tend not to use the pen so much and future generations probably won't know how to handwrite. Graphology states that people put something of themselves in the words they write. Don't we put something of ourselves even when we type?

The fonts people chose say something about themselves and their preferences. Even when chosing between Arial and Times New Roman you make a choice that says something. You are prefering a serif font or a sans serif font to the other. This could mean that your personality is more ordered and simplistic if you chose Arial and a little more complicated, detail oriented when chosing Times New.

I used to like Garamond a lot, because it seemed to me a very elegant font, complex, yet uncomplicated. The serif is more discreet than Times New Roman, but the font in itself creates a more complex image. It is rounder than Times New Roman, and for me it seems friendlier. However, in the business communciation I never used Garamond, sticking to the standard Times New.

But after thousands of pages and documents created, I have the right to give a little personality to what I put on paper using the visual aid of font styles, sizes and color as well. I went through a Tahoma faze for a while – it seemed to me clear, easy to read, but still friendlier than the cold, sens serif Arial. But Tahoma is not me.

I am Trebuchet MS. Clear, easy to read, very extroverse, yet round and cuddly. Trebuchet allows you to read a lot without bothering your eyes, it is open. It is well dimensioned to go well with the scientific approach, yet some of the letters are rounded and more proper for a casual approach. It is a feminine font, but a straight, clear and aerated one as masculine fonts like Verdana or Arial are.

I use Trebouchet MS in both personal and professional communciation and it fits both areas very well. Even an official letter looks good in Trebouchet MS, although it is not standard. Trebouchet is the font that is classical, yet accessorized. Just like I think I am. My dress style is classical, mature, appropriate for where I am, but still accessorized, still with some color. I wear make up even if I am dressed casual. I wear a little color and obvious jewelry even with a sober, grey suit, to a conference. The way I dress is the way I am. The way i write has to be the way I am.

I am writing this post because I noticed how I can recognize myself in a document from a pile of papers written by many people and how among the papers I wrote in time, I can spot the most recent ones, without seeing the title or any of the content. Trebuchet MS is what describes me best in terms of font at this moment of my life.

But the font is not all that makes the document mine. The way I post the titles, the colors I use for them, the way i structure the content, the use of bullets and aligning, the overall aspect of the paper. Two different people, both using the same font and writing the same text, don't issue two visually identical pieces of paper. Isn't this funny?

Have you ever thought about this? Do you know what your font is? Do you know why you prefer the font you commonly use? I bet most of the ones who read this post never gave a thought to it... well. You, who know me are not surprised for sure. :)

So if you were a font what font would you be an why?

Don't be shy! Comment!

in Europa nu e parc fara teren de sport in Romania nu e parc fara biserica

2009-06-30T23:21:00.001+03:00

Un indicator al gradului de dezvoltare socio-culturalo-economica a unei tari este importanta religiei in viata de zi cu zi a oamenilor, masurata si prin numarul de biserici active pe o anumita suprafata

In tarile din vestul Europei, cererea pentru religie a scazut in ultimele decenii intr-un ritm asa de mare, incat multe biserici sunt acum cladiri de locuinte sau birouri. Cunosc un avocat olandez care isi are biroul intr-o fosta biserica. Cunosc si un consultant de resurse umane tot olandez care isi are biroul intr-un castel, dar sa ramanem la subiectul bisericesc. In tarile pragmatice din vestul Europei, care sunt recunoscute pentru a fi cele cu nivelul cel mai bun de trai, domeniile fostelor biserici sunt in circuitul imobiliar. Nici macar nu le pasa ca au o activitate nu tocmai ortodoxa intr-un spatiu care a fost sfant o perioada buna de timp. Deci in tarile dezvoltate, nevoia de religie este atat de mica incat nu numai ca nu se mai construiesc biserici noi, ci chiar cele vechi intra in circuitul comercial laic. Se pare ca vesticii au ales sa munceasca ca sa isi creasca nivelul de trai, in loc sa se roage.

In tarile musulmane, subdezvoltate, religia are un asa de mare rol in viata comunitatilor, incat se pot gasi moschei oriunde pe o raza de 500 de metri. Sunt asa de multe, si oamenii se duc mereu la moschee- chiar de 5 ori pe zi. Noi, “vesticii” ii consideram indobitociti si stim ca guvernele lor folosesc religia pentru a mentine un nivel scazut de educatie si pentru a putea controla masele astfel .

Acum, ce putem spune despre Romania?. Am in fata blocului un parculet curat, ingrijit, plin de copii de toate varstele. Este un parculet cochet, intre blocuri, cu zone dedicate pe grupe de varsta si spatiu ingradit pentru catei. Iti e mai mare dragul sa stai la bancon si sa te uiti cum asa de mutli copii se joaca si alearga. Saptamana asta a aparut un gard care imprejmuieste cam un sfert din acest parc. Am trecut pe acolo si am citi panoul proiectului- va creste acolo o biserica. Chiar daca nu sunt religioasa, nu am absolut nimic impotriva religiei si chiar ma duc la biserica uneori. Dar nu ma incanta deloc ideea ca in loc sa ma trezesc duminica dimineata cu rasete de copii sau batai de minge, sa ma trezeasca clopotele de biserica. Nu ma incanta idea sa fiu martora involuntara a inmormantarilor inevitabile. Nu vreau sa aud toate slujbele.

In orasele noastre nu prea mai exista parc care sa nu aiba o biserica noua. In Constanta, aproape fiecare parc mic are cate doua biserici, iar cele mai mari cel putin 3. Au construit 2 biserici noi in piata, au construit biserici printre blocuri, oricunde au gasit cate un loc liber.

Sunt eu oare singura care crede ca un parc ar trebui sa fie un loc de petrecere a timpului liber, in care sa alergi, sa faci sport, sa razi, sa spui glume cu prietenii (chiar si mai deocheate), sa intalnesti oameni de aceeasi varsta…etc? In tarile civilizate nu exista parc fara un teren de sport, la noi nu exista parc fara biserica.

Pe locul unde se va construi biserica asta noua, se puteau construi cel putin un teren de baschet si unul de tenis. Adolescentii joaca tenis cu piciorul pe alee, intre masini, langa parc. Un teren de baschet este atat de greu de gasit in Bucuresti, iar daca vrei sa joci tenis trebuie sa platesti bani grei. Nu suntem oricum o natie de sedentari? Chiar avem prea multe spatii amenajate pentru sport, incat preferam sa alocam parcurile pentru biserici? Chiar este cererea de ghidare spirituala asa de mare in Romania incat nu sunt suficiente biserici? Eu acum, mergand pe jos, ajung in maxim 15 minute la una din cel putin 4 biserici daca simt nevoia, dar la un teren de sport public nu pot ajunge asa de usor.

O sa ramanem o natie bolnava fizic, dar sanatoasa spiritual - cu capul plecat in spirit religios, care se roaga pentru ca Dumnezeu sa ne rezolve problemele.

A new Service for Bored Business Travelers

2009-06-09T16:25:00.004+03:00

Your travel assistant

Bucharest is a business city. Travelers generally stay for as little as possible and their schedule is pretty dull - they check in to the hotel, they spend the night, watch some TV, get breakfast, go to meetings, have lunch, more meetings and go back to the hotel.

All business travelers have spare time and could do a lot of great things, but most prefer to go for dinner and spend the evening in the hotel.

No matter how used they are to traveling, nobody likes to be alone in a foreign city.

Now there is a new service- a travel assistant that you can hire for the day to make a program for you or your group.

You call them, tell them what activities you would prefer to have, what type of places you would like to see. They make some proposals, you choose how to start the day and go together for trips, activities, walks, shows, etc. It is not an escort service, but more an exclusive short term travel agent service.

The benefits for the clients are various. They have somebody to talk to, they have a guide for Bucharest, they have company for activities and they have a local on their side while spending the time in the city. The travel assistant is a person who knows the city, speaks very good English or another language, knows a little bit of history and is a talented guide. The agent is a professional but pleasant presence and they can be hired to interpret business meetings as well as to play the business assistant role while the client is in town.

It is as if you would have a friend in town and this friend takes care to show you a good time in the city.

If you are alone in a strange city, wouldn’t you like to have somebody to show you around?

When you come to Bucharest, call 0040-733 158 851 and book a travel assistant.

Reprofilarea, reconversia profesionala…

2009-05-25T02:25:00.001+03:00

Reprofilarea, reconversia profesionala…Pe timp de criza, multe industrii sau domenii sufera serios. La noi se stie ca Imbiliarele sunt la pamant, industria grea e la pamant, serviciile in general stau prost, cu exceptia telefoniei si serviciilor bancare, si marea majoritate a domeniilor au avut de suferit.

Ce se intampla cand firmele dintr-un domeniu anume se afla in criza? Prima actiune este sa dea oameni afara. Efectul acestei actiuni este ca in piata apar foarte multi specialisti pe o anumita nisa profesionala care nu mai au job, si care nici nu prea mai au cum sa-si gaseasca job in domeniul in care au experienta. Deci la ei in domeniu nu e loc, iar in celelalte domenii nu se poate, caci nu au experienta. Ups…

Pe de alta parte, exista profesii care sunt dependente de o anumita industrie (inginerii contructori, arhitectii, ospatarii, medicii si multe altele) dar exista si profesii care nu depind de o industrie (contabili, secretare, vanzatori, etc). In aceste profesii din urma, oamenii pot schimba domeniul cu usurinta, putand ocupa acelasi post, dar intr-o industrie complet diferita. Sunt unele scoli care formeaza profesionisti fara specialitate. Asta este rau la inceputul carierei, cand absolventii nu au experienta in nimic, ci doar cunostinte teoretice. Dar in conditii de criza le ofera un mare avantaj.

Contabilul face acelasi lucru fie ca lucreaza pentru o firma producatoare de masini, fie ca lucreaza in servicii. Foarte putine lucruri se schimba in sistemul si principiile de lucru, asa ca oamenii se pot adapta practic imediat.

Asa ca recomand tinerilor absolventi de liceu, care vor sa faca o facultate, sa isi aleaga un domeniu care sa le deschida porti si sa le creeze variante, in loc sa isi aleaga o profesie care apoi ii va obliga sa lucreze doar intr-un domeniu. (cu exceptia celor cu vocatie) E mai bines a fii multiprofil de la inceput decat sa trebuiasca sa te reprofilezi.

Si iata inca un lucru pe care il iubesc la marketing. Odata ce stii marketing, poti activa in orice firma. Principiile nu se schimba, structura echipei nu variaza mult, modul de lucru e cam la fel. Tot ceea ce trebuie sa inveti sunt specificitati ale industriei, care ti se explica in prima saptamana de lucru si pentru care gasesti informatii imediat.

Un medic ortoped va avea nevoie de mult timp, chiar ani sa se respecializeze in neurologie. Un marketer in FMCG poate devein marketer in servicii hoteliere in mai putin de o luna si poate incepe lucrul efectiv chiar din prima saptamana. Acelasi lucru se aplica si pentru absolventii de Management, Contabilitate, Informatica, Resurse Umane etc.

Am observant asta la mine si o exprim ca incurajare si pentru altii. Mi-am creat un stil de lucru de-a lungul anilor de practica. Stiu unde sa caut informatia, stiu cum sa o folosesc, stiu cum sa organizez echipa si sa realizez un eveniment. Nu conteaza pentru mine daca este pentru a vinde becuri, aparate de facut apa din aer, un restaurant sau chiar un spital. E drept ca in imobiliare imi va fi mai simplu , caci déjà am baza de date formata si contactele facute. Dar daca trebuie sa organizez o participare la targ cu becuri cu led, credeti ca imi ia mai mult timp decat daca as organiza participarea la targ cu un turn residential? Va spun sigur ca nu. Mai mult, bugetul va arata cam la fel, documentatia va fi cam aceeasi, check-listul va diferi foarte putin. Da-mi un produs sau un serviciu si pot incepe marketingul maine.

Nu-i asa ca e bine sa fii profesionist fara sa fii specialist? Te poti respecializa fara sa te reprofilezi. Asta inseamna ca poti sa intri in orice companie, din orice industrie, oricand si sa faci performanta. Tot ceea ce trebuie sa inveti e doar informatie, nu aptitudini, nu competente.

Imi caut job, dar nu stiu la ce sa aplic.

2009-05-18T20:27:00.002+03:00

…Sau Cum inteleg recrutatorii posturile pentru care recruteaza

De ceva vreme imi caut job.

Da, stiu, am un CV care ii sperie pe recrutatori - cand il vad déjà isi inchipuie ca le cer salariu de 10000 euro/luna si beneficii cacalau. Asta este dezavantajul meu. Pe de alta parte, nici nu prea sunt (adica nu am gasit deloc) posturi care sa mi se potriveasca sau cu care sa ma potrivesc. Eu cred ca a gasi un jo6b si a gasi un partener de viata folosesc cam acelasi criteriu – potrivirea. Ei bine, lasam discursul asta la o parte si intram in subiectul comentariului de azi.

Ce inseamna director de vanzari?

Toate anunturile de Director de vanzari includ cerinte de genul: Cresterea volumului de vanzari; Gestionarea si dezvoltarea portofoliului de clienti; Definirea si implementarea planului de vanzari si marketing; Negocierea si urmarirea derularii contractelor; Promovarea produselor si realizarea target-ului de vanzari, etc. Adica intr-o echipa de 10 oameni, insarcinata cu promovarea si vanzarea produselor companiei, toti ar trebui sa fie directori.

Daca agentul de vanzari se cheama director de vanzari sau sales manager, atunci cum il cheama pe seful lor? Cum se numeste postul celui care trebuie sa organizeze echipa de vanzari, sa stabileasca si sa urmareasca atingerea obiectivelor de vanzari prin motivarea si organizarea directorilor de vanzari cu responsabilitati de agenti comerciali, sa sustina echipa de vanzari in relationarea cu clientii importanti, sa ofere suport in negocieri si in concluzionarea tranzactiilor dificle, etc? Adica daca vreau si pot fi director de vanzari, la ce posturi sa aplic? Ca daca bag in seama posturile de director de vanzari sau sales manager, ajung sa aplic la posturi de agent comercial si imi pierd vremea degeaba in interviuri pentru joburi 1 -pe care nu le vreau si 2- care nu isi permit sa ma tina.

Produsul – are treaba cu marketingul?

Va dati seama ca intrebarea e retorica. Daca ati mai citit pe blogul asta si daca ati vizitat site-ul www.neolevel.ro, déjà stiti raspunsul. Dar angajatorii nu prea stiu. Daca aplici la joburi in marketing, fisele posturilor sunt limitate la comunicare. Prin marketing ei inteleg comunicare – adica un sfert de marketing in viziunea clasica. De-aia nici nu se gasesc joburi bune in marketing, caci este evident ca pe timp de criza, se renunta la serviciile consumatoare de bani, cum ar fi comunicarea. Mai mult de atat, am dat peste fise de post de Manager de Produs care se refera la managementul productiei, si altele la vanzari, sau chiar la comunicare. Deci daca Managerul de produs se ocupa de comunicare, managerul de marketing se ocupa de comunicare, managerul de vanzari de ocupa de comunicarea directa cu clientii… cine face restul de 3 sferturi din marketing? Raspuns posibil: Directorul General, singur(adica doar cu asistenta, caci restul departamentelor comerciale sunt oricum ocupate cu comunicarea si nu mai au oameni specializati si pe marketing).

Deci daca vreau sa aplic la un job in care sa fac munca directorului de marketing, trebuie sa aplic la posturi de General Manager. Ok, prefer sa iau asupra mea toate responsabilitatile organizatiei, decat sa fac un sfert de marketing. (oricum am facut si facultatea de management si am mai tinut in carca companii)

II rog pe cei care ma pot ajuta cu sugestii si informatii despre posturi disponibile, in companii care stiu pe ce planeta se afla, sa imi trimita mesajele respective fara ezitare. Multumesc.

Cartea regala

2009-05-13T22:39:00.002+03:00

Va amintiti teoria mea despre bulimia de marketing? Nu are legatura directa cu acel articol, dar postul curent se incadreaza in cam aceeasi categorie.

In librarii se gasesc mai multe tipuri de carti pe care nu le clasificam dupa subiectul abordat sau stilul scriiturii, ci dupa momentul cand sunt citite.

Astfel avem carti pentru studiu – in general de mari dimensiuni, care contin informatie multa, index de termeni la final, referinte la sfarsit de pagina sau de capitol, etc. Aceste carti sunt citite in timpul zilei, in cadrul unui program de studiu si la masa sau birou, de multe ori cu creionul, pixul sau markerul fluorescent in mana.

Avem si carti de vacanta – in general romane usoare, de in jur de 200 de pagini. Avem carti de notiera – carti care se pot citi in pat, deci sunt de mici dimensiuni, dar nu neaparat romane usoare ca si continut.

Pe langa astea, pentru unii din noi mai exista si cartea regala, adica cea pe care o citesti in timp ce stai pe tron.
Cartea regala poate fi beletristica sau stiintifica, continutul nefiind foarte relevant- fiecare citeste ce ii place. Totusi, cartea regala trebuie sa nu fie grea, ca sa nu amortesti mai repede si eventual sa o poti tine in mana vre-un sfert de ora fara sa iti oboseasca bratul.

Continutul cartii regale trebuie sa fie impartit in capitole scurte sau foarte scurte – de maxim 3 pagini, iar fiecare capitol sa fie concluzionat. Daca un capitol este mai mare, el trebuie sa fie impartit in subcapitole. De ce? Simplu- in funtie de viteza de citire, trebuie sa poti sa inchizi cartea in momentul in care vrei sa te reintorci la activitatile civile curente. Deci vrei sa termini capitolul si vrei sa il termini sufficient de repede, adica mai stai 2-3 minute sa mai citesti o pagina- doua, dar cam atat. La fel, daca nu esti pregatit sa iesi din sala tronului, poti incepe un nou capitol fara sa ti se para ca nu il poti termina in timp util. Deci cartea regala este o inlantuire de idei definite pe scurt.

Pe de alta parte, cam asta defineste si o carte buna din punct de vedere economic. Publicul tinde sa cumpere si sa citeasca carti de circa 200 pagini, sctructurate pe capitole scurte care prezinta cate o idee individuala intr-o inlantuire coerenta de idei ce fac subiectul cartii. Cartile junk in general sunt asa. Dar cartea regala nu e neaparat junk- poate fi chiar de mare valoare literara sau informativa.

Stiu ca vizualul acestei categorii inventate de mine acum nu este prea placut, dar ideea pe care o expun este ca oamenii in general aleg carti interesante, sintetice si usor de citit ca si lectura in intimitate. Deci cartea regala este o carte vandabila.

Daca esti sau iti doresti sa devii scriitor, iti recomand sa ai in vedere si posibilitatea sa o scrii o carte regala, indiferent de subiectul abordat. Gandeste-te daca tu ai putea sa citesti pe tron genul de carte pe care o scrii. Daca se inscrie in aceste standarde, atunci ai mari sanse sa fie o carte vandabila, si de ce nu, chiar de succes.

Care este diferenta dintre Branding si Marketing?

2009-05-02T12:56:00.004+03:00

Lansez cu acest articol o provocare la dezbatere. Ii invit sa isi sustina propria parere pe toti cei care au avut ocazia sa rasfoiasca o carte de marketing si sa citeasca cateva articole de branding, si mai ales pe cei care lucreaza, studiaza sau ii invata pe altii despre marketing si branding.
Analiza de mai jos nu este exhaustiva, prezinta cateva argumente pentru a avea o idée despre originea dilemei mele si lasa loc argumentelor voastre.

Este brandingul un marketing bine facut? Nu neaparat, caci in literatura recenta exista niveluri diferite ale brandului, la care se ajunge realizand activitati mai mult mau mai putin coerente, mai mult sau mai putin constante sau mai mult sau mai putin profesioniste. Deci un marketing bun si un branding bun se incadreaza in aceleasi standarde. Daca nu ar fi existat conceptual de brand slab, atunci am fi putut pune semnul egal intre marketing la nivel inalt si branding.

Din punct de vedere intern, ne referim la marketing iar din punct de vedere al mediului extern ne referim la branding? Nu neaparat, caci si brandul are mediu intern, extern si macromediu, format din aceleasi componente ca mediul de marketing intern, extern, si macro.

Este brandingul mai degraba partea estetica a marketingului? Nu neaparat, caci managementul brandului include tehnici, instrumente, criterii de evaluare, grille etc, la fel ca si managementul marketingului.

Brandul se refera doar la comunicarea de marketing, deci este o parte din marketing? Am putea spune ca brandingul si Promovarea (din cei 4 P ai mixului de marketing) ar fi acelasi lucru, dar am omite elementele de produs care sunt atat de importante in crearea si dezvoltarea brandului – numele, designul, calitatea, varietatea, ambalajul, numele de marca, serviciile associate, garantiile. Omitem de asemenea elemente din mixul de pret de care brandingul se ocupa – formarea pretului, rerducerile, rabaturile, conditiile de plata, etc, dar si mixul distributiei in totalitate- canalele de distributie, acoperirea, sortimentele (ati citit de brand extensions), localizarea, etc.

Se refera brandingul de fapt la managementul marketingului? Tind sa accept ideea asta, cel putin cititnd structurile cartilor de branding si marketing. In general cartile de marketing sunt structurate in jurul celor 4P, iar cartile de branding sunt structurate pe axa- operational-strategic, asa cum sunt cartile de management al marketingului. Atunci ce rost mai are sa avem termeni diferiti pentru branding, marketing, brand management si marketing management? Nu am putea sa avem doar marketing si branding?

Marketingul acopera teoreticul si brandingul acopera practicul? Pe cat de usor de demonstrat ar fi aceasta ipoteza, ea nu elimina faptul ca exista pe de o parte principii ale marketingului care sunt teoretice si exista marketing operational si strategic care se ocupa cam de tot ce se ocupa si brandingul.

In limbajul specialistilor de marketing, comunicare sau branding termenele sunt confuze. De exemplu un specialist de marketing va folosi termenul de produs iar un specialist in branding va folosi termenul de brand, ambii referindu-se la acelasi lucru. Deci in limbajul de specialitate brand = produs.

Este brandingul de fapt marketingul pentru un singur produs? fisa postului unui marketing manager este asemanatoare cu cea a unui brand manager, mai ales in companiile care nu au mai multe marci in portofoliu. Adica daca avem o singura gama de produse, brandingul sio marketingul se confunda, dar daca detinem 5 marci, avem 5 brandinguri si un singur marketing? Ar fi o idee din punct de vedere organizatoric, dat tot invalida, caci de exemplu vorbim de marketingul personal si de branding personal referindu-ne la acelasi lucru.

Branding = tot ceea ce comunica din marketing. Dar care sunt elementele marketingului care nu comunica?

Branding se refera la perceptia publicului tinta despre produs. Atunci marketingul se refera la altceva? Nu este accentuata focalizarea pe publicul tinta chiar in definitia marketingului?

Sau branding este perceptie iar marketing palpabil? Caci si aici avem argumente contrare. Cata vreme brandul este atasat unor produse iar valoare lui se quantifica si in vanzari, brandingul nu mai este doar o perceptie ci un rezultat.

Brandingul este un marketing castigator? The American Marketing Association (AMA) defineşte un brand ca fiind un "nume, termen, semn, simbol sau design, sau o combinaţie a acestora menita a identifica produsele şi serviciile unui vânzător sau grup de vânzători şi a le diferenţia de cele ale altor vânzători. Astfel, are sens să se înţeleagă că brandingul nu se refera la a va fave publicul tinta sa aleaga produsul dumneavoastra in detrimentul concurenţei, ci se refera la a face publicul tinta sa va considere singurul care oferă o soluţie la problema lor. Deci brandingul ar fi un marketing castigator, care a fidelizat deja clientii.

Brandingul si marketingul au obiective diferite? Obiectivele pe care le va realiza brandul includ: furnizează un mesaj clar; Confirmă credibilitatea companiei; conecteaza din punct de vedere emotional publicul ţintă; motivează cumpărătorul; intareste fidelitatea utilizatorului. Nu sunt aceste obiective incuse si in setul obiectivelor de marketing?

Brandingul porneste de la nevoile clientilor iar marketingul nu? Pentru a reuşi în branding trebuie să înţelegeti nevoile si dorintele clienţilor şi potenţialilor clienţi. Veti face acest lucru, prin integrarea strategiilor de brand in compania dumneavoastră în fiecare punct de contact. Oare nu se aplica si la marketing?

Brandul se gaseste în inimile şi minţile clienţilor, consumatorilor si clienţilor potentiali. Aceasta este suma totală a experienţelor şi percepţiilor lor, dintre care pe unele le puteti influenţa, iar pe altele nu.

Brandul e un rezultat iar marketingul un proces? Un brand puternic este inestimabil caci batalia pentru clienţi se intensifică zi de zi. Este important să petreceti timp pentru a investi în cercetare, definind şi construind brandul. Credeam ca brandul e rezultatul iar brandingul e procesul. Putem avea o concluzie aici. Brandingul are ca rezultat brandul. Care este rezultatul marketingului? Tot brandul?

Brandul este sursa promisiunii dumneavoastra catre consumatori. Este o caramida în fundatia marketingului şi comunicarii, una de care nu doriti sa va lipsiti. Deci brandingul ar fi localizat in zona pozitionarii si diferentierii. Sursa promisiunii catre consumatori nu este de fapt suma elemenetelor de marketing referitoare la produs?

Brandingul e mai mult decat un produs, si marketingul la fel. Brandingul este baza marketingului si este inseparabil de strategia de afaceri. Prin urmare, este mai mult decât a pune o etichetă pe un produs de lux. In zilele noastre, o corporaţie, firmă de avocatură, o tara, o universitate, un muzeu, un spital, o celebritate, şi chiar cariera ta poate fi considerata a fi un brand.

Ca atare, un brand este o combinaţie de atribute, comunicate printr-un nume, sau un simbol, care influenţează procesul de gandire în mintea unui public şi creează valoare.

Brandingul e ancorat in psiho-sociologie iar marketingul e mai practic? Brandingul este profund ancorat în psiho-sociologie, acesta ia în considerare atât atributele corporale cat şi necorporale, de exemplu, beneficiile funcţionale şi emoţionale. Prin urmare, aceste atribute compun convingerile publicului pe care acesta si le reaminteşte atunci când se gandesc la brand în contextul propriu.

Valoarea unui brand sta, pentru public, în promisiunea că produsul sau serviciul va livra conform asteptarilor. În mod cert, un brand poate evoca amintiri ale unei experienţe negative. Atunci valoarea pentru publicul respectiv ar fi sa evite achizitia acelui brand. (...sau produs, sau produsele companiei) La fel e definit si un marketing de valoare.

Din punctul de vedere al proprietarului brandului, valoarea brandului deseori constă în siguranta unor câştiguri viitoare mai mari, dar poate fi, de asemenea, evaluat în termeni de voturi pentru un politician, cariera unui executiv, investiţii străine directe pentru o ţară, etc. Pentru proprietar un marketing bun este acelasi lucru.

Brandingul este un amestec de arta si stiinta care administrează asociaţiile mentale dintre un brand şi amintirile publicului despre brand. Marketingul este de asemenea, un amestec de arta si stiinta
Brandingul presupune concentrarea resurselor pe anumite active corporale şi necorporale, pe anume atribute, pentru a diferenţia brandul într-un mod atractiv, semnificativ şi convingator pentru publicul ţintă. Definitia marketingului se refera la acelasi lucru.

Managementul Brandului devine un cadru organizatoric care gestionează sistematic acele procese centrate pe client. Acesta are ca scop colectarea de informaţii, alocarea resurselor, livrarea consecventa a promisiunii brandului de-a lungul timpului, la fiecare punct de contact cu clientul. Definitia marketingului include aceleasi cerinte.

Incerc sa definesc cele doua concepte cat mai clar si sa le separ dupa criterii evidente, caci personal consider ca este inutil sa avem literatura paralela care se refera la acelasi lucru, cu terminologii diferite care in esenta se refera la acelasi lucru. Dar daca exista diferente reale intre ele doua concepte, as vrea sa le identific.

Citesc carti de branding si am senzatia ca am mai citit aceeasi informatie in cartile de marketing. Inteleg conceptele de brand equity, brainding, brand essence, etc si imi dau seama ca toate au echivalente in teoria de marketing. Am senzatia ca stiinta este dublata artificial. Iar in acest caz nu pot spune ca este vorba de junk marketing, caci atat cartile de branding cat si cele de marketing la care ma refer sunt foarte riguros construite, sunt materiale complexe si ofera informatii de valoare.

Deci exista vreo diferenta reala intre branding si marketing?

Happy Easter to all who celebrate it this weekend

2009-04-11T13:11:00.001+03:00

You cannot satisfy them all

2009-03-27T14:20:00.000+02:00

Marketing is a question of taste, or research, an art and a science.

You can do the best marketing possible, you can take the most appropriate actions, and you can go the extra mile. I can guarantee you that you will always find someone who is not happy with what you are doing.

If you are a young marketer, remember this: you cannot satisfy them all. Right it on a big poster and put it in front of your eyes. This will spare you a great deal of frustration in those moments when you are happy with your results and you would expect to be congratulated and all of a sudden you receive an e-mail criticizing you or a direct and public critique in a meeting.

People are generally rude. Do not spend too much energy in fighting back and most importantly- do not compromise your marketing just for pleasing some civilian who really does not get it. If you argue for your version, you will only make it worse. Play it clever: say “yes”, say you agree with them and do what you think it is the better marketing. After all if you really make a mistake, it is your head, not theirs. Don’t mind the opinions of people who are not responsible for marketing. The only judgment that counts is your targets and the direct way of knowing is through sales when it is applicable of through research.

Everybody knows everything about football, politics and marketing.

You can be almost sure that your colleagues are not part of your target. Why would you bother to listen to their comments? Why would you compromise to please them? Don’t. The only people you need to please be your clients...

Your big boss is another difficult issue. Unless he is an ex marketing director, you will find yourself asked to change some things. Pick your fights carefully. My advice is to fight for the elements that are really important and will make a difference and use small concessions to get to the professional and good marketing you know you can make. Unfortunately, it is extremely rare that your boss will not try to impose his own taste. Remember that he also is outside your target. Show him the money and you will win.

The Rules for Being Human

2009-02-27T14:23:00.004+02:00

This text has followed me throughout my life since the 10^th grade when Mike Radu brought a very interesting book to school. There was a chapter in this book that touched me and I immediately wrote it down on my notebook. I then transferred the text into my Soul book – sort of a diary with collection of quotes, ideas, impressive data that I keep since childhood.

We receive this type of soul searching messages almost weekly from our Internet viral friends. You know the type – the PPT presentation that you have to forward to at least X people so you will not be unlucky. From all the similar texts, this one impressed me and guided me through many years.I find myself quoting it in conversations sometimes. … Maybe it is only because it was one of the firsts of such, or maybe because I still am impressed each time I read it.

Here is the text. (I also included the Youtube video for those who like these things.) I was surprised to find so many websites that took this set of rules.

The Rules for Being Human

When you were born, you didn't come with an owner's manual; these guidelines make life work better.

1. You will receive a body. You may like it or hate it, but it's the only thing you are sure to keep for the rest of your life.
2. You will learn lessons. You are enrolled in a full-time informal school called "Life on Planet Earth". Every person or incident is the Universal Teacher.
3. There are no mistakes, only lessons. Growth is a process of experimentation. "Failures" are as much a part of the process as "success."
4. A lesson is repeated until learned. It is presented to you in various forms until you learn it -- then you can go on to the next lesson.
5. If you don't learn easy lessons, they get harder. External problems are a precise reflection of your internal state. When you clear inner obstructions, your outside world changes. Pain is how the universe gets your attention.
6. You will know you've learned a lesson when your actions change. Wisdom is practice. A little of something is better than a lot of nothing.
7. "There" is no better than "here". When your "there" becomes a "here" you will simply obtain another "there" that again looks better than "here."
8. Others are only mirrors of you. You cannot love or hate something about another unless it reflects something you love or hate in yourself.
9. Your life is up to you. Life provides the canvas; you do the painting. Take charge of your life -- or someone else will.
10. You always get what you want. Your subconscious rightfully determines what energies, experiences, and people you attract -- therefore, the only foolproof way to know what you want is to see what you have. There are no victims, only students.
11. There is no right or wrong, but there are consequences. Moralizing doesn't help. Judgments only hold the patterns in place. Just do your best.
12. Your answers lie inside you. Children need guidance from others; as we mature, we trust our hearts, where the Laws of Spirit are written. You know more than you have heard or read or been told. All you need to do is to look, listen, and trust.
13. You will forget all this.
14. You can remember any time you wish.

(From the book "If Life is a Game, These are the Rules" by Cherie Carter-Scott)

Is good branding a lucky strike?

2009-02-17T13:18:00.002+02:00

People, in general, don’t mind too much the brands, the names, the stiles. And they also do not realize that exactly those brands that they prefer have not been named by chance and have not received the colors because of what their owners preferred. The brands they love have been built with passion and quite a considerable amount of knowledge, research, strategy and talent.

Sometimes such small design elements of a brand are the ones that make the difference. Why do we have a slightly better feeling for one brand than for the other when we have them all in front of us in the superstore shelf? Why do we feel sometimes that the packaging of a product communicates by itself the messages that the advertising is promoting or that the company that sent us a letter is exactly what they presented themselves to be? The answer is never luck. The answer stays in real marketing professionalism from the company's top management (not only the marketing responsibles) and from the communication agencies they hire.

A short example is Heineken Beer. If you are out for beer with friends and you order different beer brands, according to each of your tastes, you look at Heineken and feel without really noticing that it makes you feel nice, even if you actually are drinking another brand. It is not a huge feeling, but just a slight sensation that whispers to you to have fun or that you are having fun. The key is not in the beer taste, or in the bottle color, and neither in the quantity of alcohol you have inserted in yourself that evening. The key is a good branding and the Heineken Owner’s capacity to realize its potential when luck stroke.

A Dutch friend of mine told me this story over a beer. It seems that it is a known branding true story amongst quite a large group of people that were interested, but not necessarily an official one. I decided to tell it, because even though it might not be a huge example, it is fun, just like the Heineken Beer.

The three letters “e” in the Heineken logo are slightly bended backwards so they seem they are smiling. The story of Heineken’s smiley e-letters is about luck… initially. It is said that when workers placed the signboard on the factory wall, one of the es was not fixed properly and it twisted backwards. The owner noticed that the next morning he came to the factory, stood there for a while and decided to stop the workers from making it straight. He felt that the logo gave him a good feeling somehow. He called the professionals and redesigned the whole branding items with all 3 letters bended backwards. There was luck there. If the workers would have done their job perfectly, the e would have been straight and who knows how the Heineken logo would have looked over time… or even if it would have endured the time in that original version.

But that is where luck finished and strategy started. They did not keep the same font type. They changed it to a friendlier appeal. They did not leave only one twisted e. They decided that all 3 es will be smiling. Beer is supposed to make you feel good, smile, but not alone. Beer drinking is a social thing. Beer stands for going out, having fun, with friends that are like you. They did not twis all the letters. Heineken drinkers are not like all others, right?

Heineken is known for its continuous communication in terms of fun, good music, enjoying the company you are in. Heineken sponsors jazz shows and live music bars and clubs, outdoor concerts and so on. They do not communicate the number of bubbles the beer has, or the taste. They do not go for sport events or churlish behavior. The do not gor for extremes and don't attack biases. Heineken is fun, friends, having a good time in the normal generally acceptable meaning.

For sure, they are not the only beer brand that promotes or associates itself with fun, music and going out with friends. But they certainly are amongst the very few (if it is too bold to say the only) brands that not only communicates fun, it gives you that feeling even if you are not a beer drinker like myself.

Takeaways:

The name, the logo, the colors and style are the backbones of branding. These 4 elements alone can support a brand if they are really good.
Good branding has a lot of research and strategy behind
Good branding means communicating consistently over long periods of time and throughout all your actions, media, instruments you use.
Great branding is subtle, but effective.

pe vreme de criza...

2009-02-16T14:33:00.002+02:00

Printre nenumaratele efecte nedorite ale crizei se numara si cresterea spamului. Inteleg disperarea agentilor de vanzari si, sincer, apreciez faptul ca nu se dau batuti in fata crizei. Dar uneori disperarea lor e enervanta, iar ale ori amuzanta.

Am primit azi un mesaj de la o firma de software, cred. Mesaj Scurt, la obiect si care se vrea a atrage potentiali clienti. Mesajul incepea asa: "Pe vreme de criza, produsul X va salveaza timp"

Poate ca au dreptate oamenii, dar mie mi se pare ca nu lipsa timpului ar fi problema majora a crizei... mi se pare ca toti avem cam mult timp. Se simte o hibernare generala si cred ca si o atitudine de freaca-menta pe care marea majoritate a oamenilor o au la job... cei care au job. La fel cum se simte o frustrare a muncii in van sau a lipsei de presiune a timpului pe care antreprenorii o au.

As vrea un produs care sa ma aduca iar in actiune... nu sa imi salveze timp. Acum, pe vreme de criza, am timp.

Universul meu...

2009-02-13T16:17:00.003+02:00

Uneori imi propun sa cunosc orasul.
Adica sa imi fac un proiect din a ajunge in toate locurile publice care merita, de a vizita toate muzeele, de a vedea toate cladirile importante si de a faceasta intr-un mod organizat si constient in spatiu. Ideea era sa incep cu muzeele. Sa iau lista de muzee si sa vizitez cate unul in fiecare weekend. Iar apoi sa studiez zona in care muzeul se afla, sa vad ce restaurant, cafenele sunt, sa ma plimb prin parcul cel mai apropiat, sa iau pranzul la un restaurant din zona si sa fac poze la cladirile interesante unde am fost. Un fel de mini-excursie de o zi intr-o anumita zona. Dupa ce se termina muzeele, sa trec la alte puncte de interes. Sa iau lista de restaurante, cafenele, baruri, cluburi din oras si sa ies intr-un local nou in fiecare saptamana.

Daca as face asa, as ajunge ca intr-un an sa cunosc cam tot ce merita.
Am avut mereu ideea asta. Am locuit 9 ani in Bucuresti, iar cunoasterea mea este limitata la traseele pe care le-am parcurs in activitatea de zi cu zi, la parcurile cele mai apropiate si la un numar destul de mic de localuri.

Am avut aceeasi idée si in Dubai. Acolo am aplicat cat de cat sistemul, si am vizitat multe din locurile importante. Dar tot nu am avut un sistm de care sa ma tin. Mi-ar fi placut sa aplic sistemul asta pentru restaurante. In 2 ani nu as fi apucat sa le vad chiar pe toate, dar as fi vazut mult mai multe. Noroc ca am avut un job care ma obliga sa cunosc tot ce apare nou, si astfel am avut motive sa vizitez orasul. Noroc cu bunul meu amic, Thomas, cu care mergeam intr-un loc nou de fiecare data cand ieseam si care avea aceeasi dorinta sa vada tot ce se poate. Nu mi-au scapt malluri nevazute, parcuri in care nu m-am plimbat, obiective turistice importante… dar tot as fi putut sa vad mult mai multe daca ma tineam de treaba asta.

Am revenit in Bucuresti, si … parca imi cunosc orasul mai putin ca inainte. Asa ca mi-a revenit ideea asta de proiect. Mi-ar placea sa am un partener de explorare. E cineva care vrea sa participle cu mine? E mai frumoasa descoperirea in grup si poate asa ne tinem de proiect. Dati un semn de viata si hai sa ne cunoastem universul.

Ieri am luat pranzul in oras cu un prieten. Am mers la restaurantul lui preferat. Pentru mine a fost o bucurie sa mai descopar un loc misto. Mi-am dat seama ca de fapt noi asa ajungem sa cunostem locurile- nu prin explorare proprie, ci prin recomandari, prin intamplari si pentru ca am avut motive sa ajungem acolo. Apoi, daca ne place locul respectiv, revenim si recomandam mai departe. Ne limitam singuri si inconstient. Si cum timpul se scurge din ce in ce mai rapid cu cat avansam si noi in varsta, cum putem fi intr-un singur loc in acelasi timp, si cum timpul liber ne e limitat… de ce oare ne blocam in acelasi spatiu pe care déjà il cunoastem?

Pe cat de placuta e descoperirea de locuri noi si pe cat de constienti suntem ca mai exista numeroase locuri pe care nu le-am vazut, totusi nu avem curajul explorarii. Lasam pe alta data, preferam confortul unei alegeri usoare.

Vreau sa imi cunosc orasul. Stiu ca mi-ar oferi multe satisfactii o astfel de relizare. Stiu ce trebuie sa fac ca sa imi indeplinesc dorinta. … Dar uite ca pana acum nu am reusit, desi stiam si vroiam si inainte. Sincera sa fiu, nu pot declara ca voi reusi cu aceeasi siguranta cu care declar ca vreau.

Asta e inca un articol in lista de lucruri pe care vreau sa le fac, stiu ce trebuie sa fac ca sa reusesc, dar… nu imi iese. Cred ca toti avem o groaza dintr-astea – sa citesc o carte, sa vad un loc, sa invat o limba straina, sa merg la sala, sa ma intalnesc mai des cu prietenii, sa imi vizitez familia mai des, sa ma implic intr-un proiect social, sa ma las de fumat (in cazul meu de dulciuri), sa cunosc oameni noi, etc.

Multitasking, time management si preferinte

2009-02-08T19:23:00.000+02:00

Creierul uman nu este multitasking prin definitie.

Chiar daca ni se pare ca facem 2 lucruri sau mai multe in acelasi timp, cum ar fi sa scriem un text si sa ne uitam la TV, in realitate nu este asa. In momentul in care ne concentram pe una din activitati, cealalta se minimizeaza, este trimisa in background si se dezactiveaza. Putem sari foarte rapid – aproape instananeu- de la o activitate la alta, dar nu le facem in acelasi timp. Mai mult de atat, cand vrei sa memorezi ceva cu televizorul sau radio aprins, iti este chiar mai dificil, caci simplul fapt ca ignori si treci in fundal ceea ce se intampla in jurul tau reprezinta un effort constant pentru creier. Poti sa conduci sis a vorbesti la telefon dar… chiar daca ai senzatia ca vezi soseaua, cand esti atent la vocea din telefon nu mai percepi totul.

Ok, e adevarat ca poti spala vase si canta in acelasi timp, sau ca poti manca un sandwich in fata televizorului. Poate ca de fapt putem sa combinam o activitate pur fizica care nu necesita o atentie cu una intelectuala sau cu una care necesita mai multa atentie.

In orice caz, nu poti fi in doua locuri in acelasi timp, nu poti citi doua texte diferite in acelasi timp, poti crea o singura idée in acelasi timp (chiar daca gandul sare de a una la alta) poti vorbi cu o singura persoana in acelasi timp.

Cum in zi avem 24 de ore, din care active pot fi 16-18 ore, trebuie sa ne conformam ideii ca putem face un numar limitat de lucruri. Iata de ce avem nevoie de time management. Sau mai bine zis… de task management.

Ce activitate faci intai si cat timp ii aloci? Cum le poti face pe toate?

Adevarul e ca nu facem tot ce vrem sa facem si ca mai mult sau mai putin constient renuntam la unele lucruri.

Se zice ca daca vrei sa citesti o carte, primul lucru pe care trebuie sa-l faci e sa deschizi cartea. Daca vrei sa faci ceva, trebuie doar sa incepi. Dar ca sa incepi un lucru trebuie sa termini sau sa abandonezi altul.

Suntem supusi in mod constant alegerilor. Pe unele le constientizam, pe altele le facem instinctiv. Dar alegem permanent si, mai mult de atat, evaluam permanent importanta si urgenta tuturor lucrurilor din viata noastra – de la oameni la obiecte, de la activitati pana la ganduri.

Dimensiunea in care traim nu este spatial, ci timpul. El este cel pe care nu il poti influenta. Poti alege sa parcurgi o anumita distanta sau sa stai pe loc, dar indiferent ce alegere faci, timpul trece.

Asa ca daca vreau sa fac un anume lucru – de exemplu sa dau un telefon – dar pana la sfarsitul zilei uit… oare nu inseamna ca acel telefon nu a fost o prioritate pentru mine in intervalul respectiv? Daca prietenul nu a venit la intalnire, caci era ocupat… il intelegem… dar oare percepem ca de fapt ceea ce l-a ocupat era mai important pentru el decat sa se intalneasca cu noi, decat noi? … ups.

Cand Nicolae Naumof prezinta concurenta in trainingurile lui, mentioneaza ca exista concurenta directa, indireacta, dar si concurenta pe bugete. Bugetele sunt de bani si de timp. As adauga ca mai exista o concurenta – pe valoare personala.

Sub axioma ca putem face un singur lucru intr-un moment dat, suntem permanent in situatia de a alege si evalua, constient sau inconstient, ce e important pentru noi.

Marketingul in schimbare- Partea 3- Anorexia de marketing

2009-02-07T18:12:00.004+02:00

Anorexia de marketing - cealalta disfunctie cu care se confrunta produsul marketing- se manifesta prin reducerea la limite distructive a aportului de marketing. Un om normal (un civil) nu pateste nimic din asta, dar un marketer risca sa iasa din piata. Dezinteresul pentru studiu si intelegere este foarte mare printre marketeri. Daca as putea sti marketing, dar fara sa citesc, ar fi excelent. Daca as primi informatia direct, fara sa mai pierd timpul sa ma duc la un training, fara sa pierd ore uitandu-ma la continutul video, fara efort, daca s-ar putea in somn….

Pentru ca piata a perceput pericolul generat de anorexia de marketing, specialistii au venit cu unele remedii, cu programe menite sa combata efectele dezastruoase. Se cauta in continuare metoda cea mai buna prin care sa stim fara sa invatam, sa simtim fara sa participam, sa obtinem rezultate fara sa depunem efort.

Stiinta nu a ajuns inca la nivelul asta, dar se observa tendinta.

A aparut marketingul de buzunar – carti de marketing cu cat mai putine pagini, cu informatia cat mai sintetizata, prezentata in forme cat mai atractive vizual si care trateaza un singur subiect punctual. Sunt carti pe care le citesti intr-o ora-doua. Iar informatia e atat de simpla, si atat de frumos scrisa, incat paginile curg repede, intelegi imediat despre ce e vorba si chiar esti de acord cu teoria prezentata. Doar pentru ca ai inteles informatia, ai senzatia ca ai si retinut.

Cartile alea valoroase de marketing, care incearca sa prezinte imaginea completa a domeniului sau a unei parti, sunt foarte mari si grele, asa ca multi suntem speriati de ele. Sunt carti care depasesc 500 de pagini, daca nu chiar 1000, sunt literalmente grele (nu le poti tine in mana, ai nevoie sa stai la birou), sunt complexe, detaliate. Da, aceste carti prezinta informatia completa si la ele te duci cand vrei sa faci un studiu mai aprofundat. Dar cand le vezi te inspaimanta. Exista un blocaj psihologic pe care il simtim in fata unei carti-caramida. Este o mare diferenta intre a citi 10 carti de 100 de pagini si a citi una de 1000.

Am citit 9 carti scrise de Allan si Barbara Pease- toate pe aceeasi tema a comunicarii interpersonale. In total ar fi peste 2000 de pagini. Nu cred ca as fi deschis un compendiu de 1000 de pagini, insa, oricate recomandari as fi primit. La fel s-a intamplat si cu vreo 4 carti de Al Ries – aproximativ 1000 de pagini. La o simpla numarare, am in biblioteca peste 50 de carti mari, de mai mult de 500 de pagini si recunosc ca am citit mai putin de jumatate din ele. Pe unele nu le-as fi citit daca nu ar fi trebuit sa dau examene la facultate. Chiar am “distrus” o carte foarte buna de managementul resurselor umane care depasea 1300 de pagini. Am impartit-o in 6 bucati de putin peste 100 de pagini si asa am reusit sa o pargurg.

Am citit cele doua caramizi ale lui Kotler (Managementul Marketingului si Principiile Marketingului) pentru ca mi-a placut stilul, si cu fiecare pagina pe care o citeam aveam senzatia ca mi-am ales bine profesia. Dar recunosc ca nu le-as fi descoperit, daca nu ar fi trebuit sa citesc un capitol si sa fac un referat despre publicitate in anul I de facultate. Pe de o parte mi se pare nedrept ca prietenii mei marketeri rateaza doua carti atat de bune si ii bat la cap mereu sa le citeasca si ei, dar pe de alta parte ii inteleg cand nu au curajul sa ia compendiile din raft.

Si in privinta continutului video sau audio observam aceleasi blocaje. Daca stii ca un documentar sau un film artistic dureaza 12 ore, ai o retinere in a incepe sa te uiti. Asa ca oamenii de televiziune separa continutul in episoade de maxim o ora. Pentru ca sunt scurte, te atrag, iar daca esti interesat de continut de la primul episod, urmaresti cu interes si restul.

A aparut marketingul expres / marketingul la minut - Poti lua o lectie de marketing in maxim 1 minut. Poti gasi teorii pe maxim o pagina. Poti gasi lectii video de 30 secunde. Te poti abona la servicii de invatare in portii mici – conceptul zilei, tema zilei. Poti primi marketing prin e-mail in mesaje de maxim 500 cuvinte sau chiar prin sms la 200 de caractere.

Avem Bite-size marketing. Cand avem de-a face cu anorexici, nu putem vorbi de portii de marketing, ci de guri mici- astfel incat sa fie inghitie usor. Daca bloggingul furnizeaza material pentru bulimici, twitter e pentru anorexici.

Exista o piata reala pentru marketingul anorexic. Dupa cum citim si in cartile de buzunar, oamenii nu mai au timp. (“Ai la indemana tot ce iti trebuie si aproape tot ce vrei, cu exceptia timpului”- Seth Godin). Cum tendinta de nisare, focalizare, sintetizare si goana dupa remarcabil ca reactie la supraoferta de orice definesc etapa actuala a mediului de afaceri, si stiinta, si informatia, si marketingul trebuie sa se adapteze.

Pentru a concluziona si a calma orgoliile deranjate de teoria mea de mai sus, vreau sa lamuresc totusi ceva.

1. Exista si marketing sanatos. E bine ca ne place si vrem mai mult. E excelent ca avem atat de multa informatie disponibila si ca o gasim asa de usor. Trebuie insa sa ne dam seama cand si ce citim in stil bulimic, cand si ce asimilam corect.

2. Junk marketingul nu este neaparat rau. Pot fi carti foarte bune, dar pe care le mancam ca si cum ar fi fast food – la repezeala, fara sa mestecam si fara sa le asimilam corect. Putem citi cantitati mari fara sa ne afecteze negativ, daca si retinem esenta mesajelor. Unele produse junk fac un mare serviciu marketingului ca domeniu de studiu. Sunt atat de gustoase ca iti deschid apetitul pentru marketing. Daca ai un prieten care ar vrea sa inceapa sa studieze, recomanda-i o carte junk, sa prinda gustul. Apoi ghideaza-l spre un marketing sanatos, iniante sa ajunga bulimic sau anorexic.

3. Marketingul de buzunar nu e rau. E doar o reactie normala a pietei care inlatura barierele psihologice dintre consumatori si produs. Exista carti de marketing valoroase care sunt de buzunar, cum exista foarte multe carti de buzunar care sunt junk marketing.

4. Cartile date ca exemplu de junk, sunt surprinzator de placute la citit. Au exprimare clara, sunt pline de exemple, te identifici cu situatiile prezentate, sunt tiparite in conditii de foarte buna calitate. Iti ofera o experienta pozitiva.

5. La urma urmei, cititi ce vreti, urmariti ce filme vreti, alegeti dupa propriile criterii, si lasati-va atrasi de titluri interesante, de coperti colorate si de carti de marketing care au in spate un marketing bun.

La urma urmei, succesul unor autori si al cartilor lor, intr-o etapa a societatii definite prin exces de oferta, exces de varietate, exces de optiuni si criza de timp, este datorat unui marketing bun.

Marketingul in schimbare- Partea 2- Bulimia de marketing

2009-02-07T17:47:00.006+02:00

Bulimia de marketing se manifesta printr-o foame de marketing incredibila pe care specialistii, profesionistii, dar si novicii in domeniu o au, de un aport de informatii care ne bombardeaza, pe care il inghitim dar nu mai reusim sa il si asimilam corect.

Se publica carti, se reediteaza carti, se scriu articole, forumuri, bloguri, se realizeaza emisiuni specializate, apar scenarii de film despre viata profesionala a unor oameni de marketing, se organizeaza conferinte, iar lista poate continua. In 0,7 secunde, Google mi-a intors 686 000 000 de hituri pentru "marketing" si nici nu vreau sa ma joc cu cuvinte cheie din domeniu sa vad cate site-uri sunt disponibile si pentru fiecare capitol.

Marketingul este omniprezent. Toata lumea e interesata de marketing, toata lumea se pricepe (ca si la politica si fotbal), toti au idei. Iar pentru cine are ochiul format, el chiar este omniprezent.

Poate este doar o senzatie pe care o am in ultima vreme, dar generatia noastra de marketeri are un comportament fata de marketing ca adolescentii fata de junk food.

Consumam Junk Marketing. Ingeram marketing in cantitati mari si din ce in ce mai mari. Informatia pe care o primim, este procesata, tocata, adaptata, nisata si imbogatita cu ingrediente si mirodenii din cele mai variate si uneori artificiale. Ni se serveste marketingul la portii simple, in pachete combo- cu alte bonusuri, in pachete de familie si chiar in varianta en-gros sau pachete mamut.

Gasim marketing la toate colturile de strada sau la distanta de un click. Continutul este asa de usor asimilabil si digerabil incat dupa ce ai terminat, mai vrei o portie.

Ceea ce ai ingerat se sedimenteaza in timp si grasimea de marketing se depune. Grasimea reprezinta acele idei fixe si concepte care nu sunt corect intelese si care influenteaza modul nostru de a face marketing, care se aduna si se aglomereaza in memoria noastra, invaluind informatiile stocate si facandu-ne sa uitam sau sa ignoram elementele esentiale, de baza.

Gasim junk marketing in varianta clasica sau in variante noi si imbunatatile, interpretate, redefinite asa cum poti gasi burgeri vegetarieni si maioneza light. Pozitionarea lui Trout si Ries este o carte foarte interesanta. Dar apoi au produs si junk – Focus, Noua pozitionare – variatiuni pe aceeasi tema. Ne-a placut prima, le citim si pe celelalte. Vaca mov a lui Godin este o carte despre o caracteristica a produselor de succes – ca sunt remarcabile. Chiar daca in marketing a fi remarcabil este o trasatura dorita, despre asta se scrie in toate cartile marketingului clasic, e un subiect abordat in capitole de produs, de comunicare si este relativ modul nostru de a evalua un marketing bun.

Este junk marketing cand inventam inca un concept sa spunem acelasi lucru, cand scriem carti pe baza unui singur paragraf dintr-o carte de marketing clasic. Este vreo diferenta iesentiala intre vaca mov si USP sau avantajul competitiv? E junk cand ajungem sa invatam cuvinte voi si ne schimbam vocabularul pe baza titlului unei carti – (facem afaceri funky, caci au scris unii o carte despre noile evolutii ale mediului de afaceri, iar funky se refera la acele afaceri care s-au adaptat la meniu. Dar din start, marketingul si managementul ne invata sa adaptam activitatea companiei micro si macromediului- de-aia facem marketing) E junk cand scriem o carte de 120 de pagini despre o caracteristica a unui produs (ca e remarcabil), sau una de 300 de pagini despre adaptarea la mediu.

Marketingul clasic ne da o bucata simpla de carne proaspata, preparata bine, intr-o combinatie naturala de ingrediente care fac parte din aceeasi bucatarie, fara adaos de prea multe mirodenii, ca sa putem simti gustul de baza. Vaca mov, sau Funnky business, sau Focus, si multe altele iau acea bucata de carne si o toaca, apoi adauga grasime, tot felul de mirodenii, mult ulei ca sa creasca volumul si sa incapa toti aditivii, si au acum un castron mare de substanta pe care o denumesc noua carne si care acum miroase puternic si apetisant, arata bine, este impachetata frumos, e gata la minut si o mananci imediat. Un burger costa mai putin decat un muschi file la un restaurant clasic, dar cel mult o zecime din cantitatea burgerului reprezinta carne pura, deci costul pe gram de carne este mult mai mare.

Si cum consumam atat de mult si de des, avem senzatia ca aportul adus cunostintelor noastre este de calitate, ca alegem corect, bazat pe aspect si perceptia eronata de nou. Adaugand cantitati mult prea mari de junk, fara sa lasam timp si spatiu organismului sa le proceseze, ajungem la senzatia de respingere – marketingul da pe dinafara.

Fie facem o pauza de dezintoxicare si nu mai vrem sa auzim de marketing, branding, pozitionare, target, nise. Suntem ametiti de atatea variatiuni conceptuale pe aceeasi tema- funky, buzz, vaca mov, karaoke etc.

Fie incercam sa ne schimbam stilul de consum de marketing. Invatam sa selectam materialele care chiar aduc informatii noi, care chiar ne ajuta in performanta noastra si prin care intelegem esenta in mod clar.

Pe piata nu exista doar junk marketing. Exista si healthy marketing. Sa consultam, deci, un nutritionist de marketing. Exista oare?

Marketingul in schimbare- partea 1 - produsul marketing

2009-02-07T17:33:00.006+02:00

Cu acest titlu incep o serie de 3 articole care impreuna sustin noua mea teorie referitoare la produsul marketing – nou si imbunatatit. Dupa ce parcurgeti toate cele 3 parti, veti intelege de ce am separat in bucati teoria si nu v-am lasat sa explorati un articol relativ foarte lung.

Am depasit centernarul Marketingului ca stiinta. (desi teoria ne invata ca facem marketing de cand e lumea, istoria Marketingului ca domeniu de studiu este mai recenta. Iau ca referinta anul 1908 cand s-a deschis Harvard Business School care includea in programa cursuri de marketing, dupa ce in 1905 s-a inregistrat primul curs de Marketingul Produselor, predat la Universitatea din Pensilvania. – sursa Wikipedia)

Suntem fericitii beneficiari ai unui secol de cercetare stiintifica si al concluziilor care acum putem afirma cu incredere ca vin dintr-o scoala cu traditie. Marketingul nu mai este o stiinta tanara. Marketingul este un domeniu matur, déjà acceptat ca omniprezent in mediul de afaceri, un domeniu care a intrat pe linia de evolutie ce va duce la recunoasterea meritelor sale si contributiei esentiale in succesul produselor si serviciilor de orice fel, din orice timp.

Ca orice domeniu, marketingul se confrunta cu schimbari, se adapteaza la mediul inconjurator, isi schimba hainele odata cu societatea. Esenta, principiile, teoriile de baza, analizele despre comportamentul oamenilor in anumite situatii, conditiile de indeplinit pentru a avea success, raman in general nechimbate. Dar cum societatea se schimba, iar schimbarile sunt extrem de rapide, marketingul se imbraca in haine noi.

Dupa 100 de ani, conceptele cheie si-au demonstrat valabilitatea. Noile tendinte si abordari nu ii modifica esenta. Desi uneori pare ca vorbim de un alt marketing, cand il denumim ca noul marketing, branding, marketing modern, marketingul secolului 21 s.a.m.d., de fapt vorbim de o cosmetizare a sa. Ceea ce se schimba sunt prioritatile in abordarea elementelor, accentele se pun diferit, ordinea importantei si relevantei unor concept se schimba in functie de evolutiile societatii umane. Marketingul isi schimba aspectul, dar ramane in esenta la fel de valabil ca acum 50 de ani.

Totusi, exista etape in evolutia oricarui organism, iar in ultimii ani marketingul pare sa se confrunte cu provocari noi. Lumea marketingului este putin bulversata, marketingul este lovit, ciupit, atacat de factori de mediu care par sa il erodeze. Nu ne ingrijoram, caci acum e puternic.

Dar Marketingul este si el un produs si este, in mod evident, supus marketingului.

Cum toate produsele sunt afectate de noile evolutii ale socientatii moderne, noul marketing este si el afectat. Exista distorsiuni, evolutii ciudate, mutatii in comportamentul consumatorilor, tendinte noi. Exista un dezechilibru relativ al pietei generale. Astfel si marketingul sufera unele dezechilibre, adaptari, evolutii si tendinte.

Acest articol se refera la schimbarile suferite de produsul marketing.
In zilele noastre marketingul ca organism sufera de doua mari disfuntii – bulimie si anorexie.

Reengineering - sau despre schimbari radicale

2009-02-04T16:32:00.004+02:00

Unul din cursurile la care nu am dat prea multa atentie in facultate dar care s-a dovedid a fi foarte aplicabil in practica a fost cel despre Reengineering.

Ideea centrala era ca uneori o companie, o industrie, o organizatie, se blocheaza sau merge foarte prost si are nevoie de schimbari radicale. Aceste schimbari sunt de esenta, de structura organizatorica, de viziune, politici, proceduri etc. In principiu se sterge totul cu buretele si se ia de la capat ca si cum ai proiecta o noua companie.

Evident ca la reengineering se ajunge numai in cazul in care solutii mai putin radicale nu mai isi fac efectul, cand piata s-a modificat atat de mult incat compania asa cum este ea nu mai poate fi profitabila, cand intregul sistem intern se dovedeste ineficient, gresit, inadecvat.

Este o decizie foarte greu de luat. Ea cere ca proprietarii sau top managementul companiei sa accepte ca lucrurile trebuie schimbate.

Este un process dificil. El necesita un audit foarte complex si evaluari de procese si personal destul de anevoioase.

Dar cand nu se mai poate altfel, te reinventezi.

Problema care se pune de multe ori este urmatoarea: Cand faci reengineering, cat din ceea ce exista se pastreaza si cat se schimba?

Sa nu intelegem gresit stersul cu buretele si inceputul de la zero. Nu incepem de la zero! In urma analizei atente, identificam acele elemente care sunt eficiente si pe acelea care au un potential mare ca intr-o structura diferita sa functioneze la un nivel superior. Ceea ce merge bine nu trebuie stricat.

Majoritatea cazurilor de corporate reengineering apar atunci cand este schimbat top managementul. Se intampla si in structurile de stat, dar si in companii private. Vine un sef nou si vrea sa schimbe totul. Vine un ministru nou si da pe dos tot sistemul (vezi Invatamantul romanesc).

Am identificat in experienta mea doua tipuri de sefi noi – cei care adapteaza firma lor si cei care se adapteaza firmei. Ceea ce mi-a fost dificil sa gasesc a fost un echilibru intre cele doua tentatii.

La scara mai mica, de department, cele doua posibile evolutii sunt si mai vizibile. Vine un sef nou de department si, pe baza experientei lui anteriore se apuca sa schimbe tot. Isi aduce echipa proprie, schimba procedurile, “re-creaza”.

Nu zic nici ca ar fi bine, nici ca ar fi rau.

Totusi am un sfat pentru noii sefi – nu aruncati la gunoi tot ce gasiti! Multe din lucrurile care exista déjà in companie au un rost acolo. Daca vi se pare ca ceva nu merge cum trebuie, incercati inainte de toate sa intelegeti restrictiile interne care au determinat situatia respectiva. Daca nu reusiti sa intelegeti motivele, sau nu le acceptati, atunci puteti aplica schimbarea.

Nu aruncati la gunoi timpul, experienta colectiva, cultura si banii pe care firma i-a investit inainte ca dumneavoastra sa preluati departamentul. Daca incercati asta, pregatiti-va pentru confruntari interne serioase – cu proprietarii, cu celelalte departamente, cu administrativul, chiar si cu colegii de department care poate au ramas. Toti au motive sa reziste schimbarii. Asa ca mult noroc si rabdare!

Schimbarea de dragul schimbarii e total inficienta. Dar schimbarea poate fi foarte oportuna. Aveti o mare responsabilitate sa intelegeti situatia care se aplica firmei in care ati intrat si sa aplicati masurile corecte.

PS pentru Marketing Manageri:

Doar pentru ca nu va place vizualul, sloganul, site-ul sau orice element de comunicare, nu inseamna neaparat ca e prost. Testati intai elementele existente, apoi testati ideile de schimbare care va vin. Daca si numai daca aveti dovezi clare ca ce au facut oamenii aia inainte de venirea dvs. este un dezastru, puteti propune schimbari.

E incredibil cate branduri nu au nici o sansa sa creasca doar din cauza ca se schimba directorii de marketing. Invatati lectiile astea si tineti cont de ele:

Marketingul nu are nici o legatura cu gusturile si experienta directorului de marketing sau ale patronului. Marketingul nu este al vostru. Marketingul apartine clientilor. Conteaza ce vor ei si ce le place lor.
Marketingul cere investitii constante, pe termen lung si este un process cu efecte intarziate. Banii pe care ii bagi anul asta nu produc rezultate imediate, ci poate chiar dupa ani. Deabia daca incepe sa screasca brandul ala, de ce sa il intorci din drum?
Elementele de branding – Nume, Logo, Slogan, Culori, Stil – sunt constante. Nu le schimbati decat daca chiar trebuie si aveti dovezi puternice ca trebuie . Mai bine le imbunatatiti subtil. Nu va bulversati clientii!
Daca esti un nou director de marketing intr-o companie veche – esti responsabil sa continui activitatea de marketing si sa o imbunatatesti – nu esti obligat sa schimbi totul. Uneori chiar nu trebuie decat sa imbunatatesti ce exista déjà.
Valoarea unui manager nu se masoara in numarul de schimbari si radicalitatea lor, ci in capacitatea de a folosi resursele existente si potentiale in cel mai efficient si eficace mod, in capacitatea de a atinge obiectivele.
Doar pentru ca esti noul manager, nu inseamna neaparat ca cel dinainte era mai prost sau mai incompetent si nici ca tu esti mai bun. Nu inseamna nici ca nu esti mai destept sau mai competent. Deocamdata esti doar nou. Si nu esti in competitie cu cel dinainte, ci cu cel dintr-un posibil viitor.

DAR DACA SCHIMBAREA SE DOVEDESTE NECESARA SI SOLUTIILE PROPUSE SE DOVEDESC A FI BUNE, ATUNCI SCHIMBATI !

Mixul de marketing, o notiune abstracta?

2009-02-02T14:53:00.002+02:00

Am fost inspirata de acest titlu cu care firma de training si consultanta in afaceri Picant (www.picant.ro, www.marketingforum.ro ) a lansat azi comunicatul de presa prin care anunta viitorul curs de baze ale marketingului – Marketer Start – 12-13 februarie.

Cunosc stilul Picant si recomand cu incredere celor interesati sa inteleaga elemente de esenta ale marketingului sa se inscrie si sa participe. Chiar merita si timpul si banii.

Eu as recomanda cursul asta Directorilor Generali de firme mici si mijlocii, ai acelor companii care fie nu au department de marketing, fie au insarcinat cu marketingul o persoana abia iesita din facultate sau pe asistenta directorului general, ai firmelor care considera ca marketingul este o cheltuiala mare si nu aduce bani, asa ca e mai bine sa nu se concentreze pe marketing ci sa aiba grija sa faca bani.

As mai recomanda cursul asta si Directorilor de Vanzari, care au senzatia ca sunt separati de marketing sau ca activitatea lor reprezinta de fapt marketingul.

Si as mai inainta o recomandare de a participa la acest curs catre toti cei care au sau conduc firme mici si se confrunta acum cu probleme de vanzare, catre cei care s-au gandit ca merge un anume produs si au intrat in afaceri pe vremea cand piata era foarte dinamica si se faceau bani, au decis sa produca biscuiti sau sa importe pantofi si au deschis o firma… dar in nici un moment nu au facut o analiza de piata si/sau un plan de marketing.

Din pacate nu am incredere totala nici ca absolventii facultatilor de marketing au inteles esenta profesiei lor (si am multiple exemple care sustin neincrederea mea), dar sa luam macar aceasta ipoteza ca fiind reala si sa zicem ca discursul meu este inutil macar pentru cei care au studiat marketingul.

Cred ca firmele au nevoie sa inteleaga ce inseamna marketingul la fel de mult ca si specialistii lor de marketing. Cand zic "firme" ma refer la managementul lor de top si middle.

Este Mixul de Marketing o notiune abstracta? Din pacate pentru enorm de multi oameni de afaceri si chiar pentru un inacceptabil numar de oameni de marketing, mixul intra in zona abstracta, este o notiune teoretica menita sa structureze masa enorma de informatie de specialitate cu care se confrunta si …cam atat.

Analizati mai multe companii din Romania, dar si din lume. In marea majoritate a lor, departamentul sau omul-departament de marketing se ocupa de publicitate, sau mai general, de promovare. Chiar daca se numeste department de comunicare, se ocupa doar de comunicarea promotionala. Rareori am vazut departamente de marketing care se ocupa de produs. (Product/brand managerii din firme de FMCG uneori se ocupa tot de promovare).

In majoritatea companiilor comerciale, de distributie se ocupa directorul general, de comunicarea interna se ocupa doar departamentul de resurse umane, de pret se ocupa tot directorul general, uneori consultand echipa de vanzari. In multe companii marketingul este la cutite cu vanzarile, “ca ce stiu cei de la marketing cum e pe teren, noi avem contact cu oamenii, noi stim” sau “ei stau toata ziua cu desene in fata si aruca sume monstruoase pe reclame, iar noi trebuie sa acoperim sumele prin vanzari”. Unele companii au un PR angajat, dar nu au department de marketing.

Repet: NU TOATE FIRMELE, dar mult prea multe (mai ales locale), din mult prea multe domenii.

Marketingul este definit fie prin vanzari, fie prin publicitate, fie prin comunicare, fie prin plan de marketing (in cel mai bun caz si cand e nevoie de finantare).

Faceti urmatorul sondaj in grupul dumneavoastra de prieteni, de colegi, de specialisti in marketing, de oameni de afaceri.

Intrebati-i: cu ce se ocupa marketingul? Si va rog, intoarceti-va la postul asta si puneti un comentariu cu raspunsurile primite.

Mi-as dori ca tot ce am scris mai sus sa fie gresit. Mi-as dori ca lumea de afaceri sa inteleaga cu ce se mananca marketingul asta… asa vom trece si noi de la faza de a explica elemente de baza inspre a dezbate noi tehnici, tendinte, noi instrumente.

Daca lumea ar intelege mixul de marketing (care este atat de simplu de retinut – produs,pret, distributie, comunicare- si atat de complex in esenta) am putea sa folosim timpul pe care acum il investim in elemenete teoretice de baza spre a eficientiza si creste afacerile noastre prin marketing.

facts of life

2009-01-21T11:37:00.001+02:00

Trecerea alimentelor din gura in stomac dureaza 7 secunde.
Parul omenesc poate suporta o greutate de 3 kg.
Penisul unui barbat,are, in medie, de 3 ori masura degetului sau mare, dela mana.
Osul dela sold este mai tare decat cimentul.
Inima unei femei bate mai repede decat a unui barbat.
Exista in jur de 3 mii de milioane de bacterii in fiecare din laba piciorului tau.
Femeile clipesc de doua ori mai des decat barbatii.
Pielea corpului omenesc cantareste de doua ori mai mult decat creierul.
Corpul tau utilizeaza 300 de muschi, numai pentru a se mentine in echilibru, cand sta in picioare.
Daca saliva ta nu poate dizolva un anumit aliment, nu-l poate savura.
Femeile au terminat, deja, de citit acest mesaj. Barbatii continua sa-si masoare degetul mare.

dictionar

2009-01-21T11:31:00.001+02:00

PRUDENT = pastă de dinţi cu extras de prune
MONOLOG = olog de un picior
BIOLOG = olog de am-bele picioare
SEXOLOG = olog de 6 picioare (de ex. miriapod sexolog)
MANIPULARE = manevrarea penisului cu ajutorul mâinilor
AŢÂŢAT = fără sâni
AMÂNAT = fără mâini
ÎNCHINARE = transport către China
ÎNVINUIRE = procesul de fermentare a mustului!
ÎNFOCARE = transformare în focă
GHINIOANE = varianta moldovenească pentru ardelenescul „Bine, Ioane"
ÎMPRĂŞTIERE = rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
BIZAR = zar dublu
MĂCEL = mac mic
MICROSCOP= scop mărunt
ÎNVIORAT = Prevăzut cu vioară
LEŞINA = pe unde merge „le tren"
MERITORIU = teritoriul ocupat de livada de meri
RATEU = pateu din carne de raţă

Romanii sunt mai inteligenti

2009-01-08T22:57:00.000+02:00

Stati, nu aruncati cu oua si rosii in mine, asteptati sa va zic si ce ma face sa afirm asta.

Te plimbi prin orase diverse din lume, dar nu din Romania, nu ai harta, dar cam stii unde vrei sa ajungi si ajungi fara sa te pierzi, indiferent daca mergi cu masina sau cu transportul in comun. De ce nu te pierzi? Ca nu ai cum, adica prost sa fii sa te pierzi cand ai in cele mai de bun simti locuri, cele mai clare indicatoare si directionale. Orice copil de la 7 ani in sus, ar putea sa se descurce fara sa se piarda, caci stie sa citeasca indicatoarele si le gaseste acolo unde ii si vine natural sa se uite.

La ei indicatoarele sunt facute ca pentru prosti, si stfel, oricine, indiferent de IQ, se descurca. La noi nu vezi asa ceva. La noi trebuie sa fii un mic Einstein sa te descurci sau sa ai foarte multa rabdare s timp. Avem si noi indicatoare in statiile de metrou, numai ca sunt pozitionate in cele mai ciudate locuri, adica trebuie sa le cauti. Daca doar ridici privirea, vezi stalpi, nu indicatoare. Ca sa iesi din statia de metrou pe iesirea cea ai apropiata de locul unde vrei sa ajungi, trebuie sa dai cu banul, caci exista indicatoare, dar alea spun numele strazii unde iesi, nu magazinul, hotelul, teatrul, institutia foarte cunoscuta. Adica ar trebui sa stii toate strazile dupa nume si pozitie pe harta ca sa nu iesi aiurea din statie. Sau sa dai cu banul. Sau sa umblii ca turistul cu harta.
Se misca lucrurile un pic, adica in Bucuresti ai numele strazii la fiecare colt, deci daca umblii cu harta dupa tine, te descurci. Dar nu ai in intersectii directionale spre zone importante, de exemplu – spre Vitan, spre Universitate, spre Berceni, spre Drumul Taberei, etc. Nu lipsesc cu desavarsire, caci am mai vazut directionale, dar nu stiu cum se face ca de cate ori am nevoie, nu sunt acolo unde ma astept.

Mergi cu RATB-ul, care are o retea foarte intortocheata. Au inceput sa instaleze sisteme de anuntare a urmatoarei statii, dar in autobus nu ai la vedere harta RATB si nici a Bucurestiului. Deci tre sa stii cum se numeste statia la care vrei sa te opresti, si sa ai traseul facut dinainte cu ce mijloc de transport sa iei si cu care sa il schimbi, la ce statie. Nici in statii nu gasesti neaparat harta RATB si a orasului. (ok, in unele gasesti, dar nu in toate) Daca ai ghinionul sa iei tramvaiul de la o statie de cartier si nu de la una cu legaturi multiple, trebuie sa ii intrebi pe oamenii din statie daca “54 ajunge la Parcul Carol?” sau “daca vreau sa ajung la X, m-am urcat bine?”
Deci, ca sa nu ai nici o problema cu deplasarea: ori stii, ori esti foarte bine echipat cu harta sau sisteme GPS, ori intrebi pe cine apuci.

Si ma intrebam, de ce oare noi nu avem un sistem de orientare ca lumea in orasul asta asa cum au marile orase de oriunde din lume? De ce nu avem si noi indicatoare ca pentru prosti? Raspunsul trebuie sa fie: pentru ca romanii sunt mai inteligesti si se presupune ca se descurca. Iar daca mie imi e mai dificil, mai bine m-as muta intr-una din tarile alea mai pentru prosti.

In sfarsit, 2009

2009-01-01T19:17:00.004+02:00

Bine ai Venit, 2009!

Nici nu stii cu cata nerabdare asteptam sa treaca 2008 si sa vii tu.

Te astept cu toate capitolele din viata mea pregatite pentru noi inceputuri, caci anul trecut a reusit sa le goleasca pe toate.

Sper ca mi-ai rezervat surprise placate, sper ca ai lucruri noi si extraordinare déjà pregatite pentru mine.

Sunt pregatita pentru noi provocari, dar sper ca esti un an bun care va lucra cu mine, nu impotriva mea.

Ca esti nou, te intampin cu drag si curiozitate. Te rog, nu lua nimic de la anul trecut, uita tot si nu deveni la fel sau mai rau. Fii un sustinator de proiecte, nu un distrugator.

Fii anul meu norocos! Am toata increderea in tine si asteptari mari.

Bine ai venit, 2009!

Cutiute, cutioare, sertarase, dulapioare…

2008-12-27T21:54:00.000+02:00

Dupa ani de zile in care ma auto consideram o dezordonata, am descoperit cheia ordinii in lucruri: cutiute, cutioare, sertarase, dulapioare.

Am avut o copilarie foarte dezordonata in cam totul. Nu era niciodata ordine la mine in camera. Mergeam pe principiul sa am totul la indemana. Apoi, acum vreo 5 ani, un prieten ITst mi-a reinstalat programele in calculator si a facut ordine prin ele. De atunci am devenit ordonata in programele din calculator.

Acum 4 ani am participat la un training de time management care chiar mi-a schimbat multe atitudini. Trainerul ne explica de ce trebuie sa fim ordonati, pentru a fi mai rapizi in activitatile de la birou. Ne-a aratat un slide cu multe patratele colorate care erau puse la intamplare in imagine si a tinut slide-ul doar 2 secunde. Ne-a cerut sa ii zicem cate patrate sunt acolo. Nimeni nu a ghicit, caci nu a fost timp sa numere. Apoi ne-a aratat aceleasi patrate grupate in 4 grupe de culori diferite a cate 4 patrate si a tinut slide-ul o singura secunda. Toti am ghicit, erau 16 patratele de 4 culori. Waw… De la exemplul asta am prins mania sortarii. De fapt eu mereu puneam lucrurile pe categorii, dar de atunci am si constientizat asta.

Apoi trainerul ne-a intrebat cate e-mailuri avem in inbox. Unul zice 600, altul 2000, altul 800…. Noi ne laudam, trainerul radea de noi. Ce facem cu cu scrisorile din cutia postal? Le citim si le lasam acolo? Nu. Inboxul e cutia postala electronica. Pentru e-mailurile citite exista alte dosare. Cand am ajuns la birou dupa acel training, aveam vreo 700 de e-mailuri in inbox. Am facut curat si de atunci nu am in inbox decat e-mailurile necitite si cele care le-am lasat sa raspund mai tarziu – cel mult 5-6. Odata ce am citit un e-mail si am rezolvat problema din el, fie il sterg fie il transfer in alt folder. Si asa pot spune ca sunt ordonata si in Inbox.

Pana anul asta daca ma intrebai “te consideri o persoana ordonata?” raspundeam ca in calculator sunt ordonata, dar in general sunt dezordonata cu lucrurile.

Greseam.

Mi-am schimbat mobila in casa si acum am suficient loc si multe sertare. Pot sa sortez obiectele si sa le separ pe categorii, fiecare la locul ei. Si am déjà 2 luni de cand nu am mai lasat dezordine in casa.

Nu cred ca intelegeti ce mare realizare este asta. Lavinia cea dezordonata de fapt nu ere chiar asa. Tot ce aveam nevoie erau cutiute, cutioare, sertarase, dulapioare.

Toti cautam aceleasi lucruri

2008-12-21T17:16:00.001+02:00

Ieri am avut o zi foarte interesanta. A pornit cu un pranz in oras impreuna cu un prieten si s-a prelungit in discutii despre viata, in filosofii, citiri din bloguri, analize… pana pe la 1 noaptea.Prietenia noastra este una recenta, dar bazata pe o comunicare coerenta si idei similare. Cred ca intelectual facem echipa buna.

Ne-am povestit relatiile pe care amandoi le-am avut, am analizat elemente, am ras de situatii, am exprimat dorinte. Mentionez ca intre noi nu exista o legatura romantica, dar cu siguranta avem o comunicare foarte buna.

Pe langa faptul ca e impresionant ca 2 adulti sa poata vorbi atat (fara sa fi consumat alcool) si sa piarda notiunea timpului, am tras o concluzie pe care nu am crezut-o de fiecare data cand am citit cate o carte de comunicare intre sexe (de autori ca Allan Peace, John Grey, Les Giblin, etc.): in esenta si barbatii si femeile isi doresc aceleasi lucruri intr-o relatie, au aceleasi asteptari, au nevoie sa iubeasca si sa fie iubiti (preferabil de aceeasi persoana)

Amandoi am spus niste truisme. Cum ca vrem pe cineva care sa ni se potriveasca. Dahhh, logic, nu? Dar atunci cum se face ca in istoria relatiilor pe care le-am avut, nu prea am nimerit nici unul din noi persoane cu care chiar sa ne potrivim. Oare stim teoria dar nu stim cu sa o aplicam?

Am definit elemente pe care le vrem de la persoana iubita. Eu vreau acelasi lucruri pe care le vrea si el. Asta a fost o mare revelatie pentru mine, caci pana acum traiam cu impresia ca barbatii vor cu totul altceva. Chiar incetasem sa mai incerc sa gasesc logica in alegerile barbatilor din jurul meu in domeniul feminin. Am o vorba: gusturile barbatilor la femei sunt total diferite de gusturile femeilor la femei. (adica cand am o anume imagine despre un barbat, nu stiu cum se face dar el este mereu cu o tipa care chiar nu i se potriveste, iar el e indragostit) Deci e ceva ciudat si de neinteles in asta.

Dar uite ca nu e chiar asa. Adica exista pe planeta cel putin un barbat care are dorinte ce au logica si pentru mine. Iar daca exista unul, poate mai exista inca cativa, adica poate il voi gasi si eu pe „el” (cel potrivit pentru mine si pentru care eu sunt potrivita). La fel cum daca eu am idei similare cu ale prietenului meu, poate sunt mai multe fete la fel, si el ar putea-o gasi pe „ea”.
Poate amadoi o sa ne gasim perechea.... poate in 2009.

Caut parolisti

2008-12-19T19:09:00.002+02:00

Caut oameni de incredere care sa faca parte din viata mea profesionala si personala si as vrea sa nu mai intalnesc oameni lipsiti de cuvant, sau pe care nu te poti baza. Nu mai am rabdare fata de lipsa de cuvant. Pur si simplu nu mai vreau asa ceva. NO MORE UNRELIABLE PEOPLE!

Caut oameni care nu vorbesc doar ca sa se afle in treaba, ale caror cuvinte au valoare semantica si implica ceva.

Iata 10 reguli simple pentru a dovedi ca esti de incredere:

1. Daca ii spui unui om ca vei ajunge la o intalnire maine la ora 10, fii acolo!

2. Daca cumva nu reusesti sa ajungi la timp, da-I un telefon sau un sms ca nu ajungi si motivul pentru care nu ajungi. Nu lasa omul sa te astepte! Timpul lui e la fel de important ca si al tau. Intelegem ca in Bucuresti poti sta blocat in trafic. OK. Trimite un sms sau da repede un telefon si spune “voi intarzia, sunt in trafic” Cel ce te asteapta va aprecia si nu se va supara pentru ca intarzii.

3. Daca cumva ai stabilit ca cineva sa vina la tine la birou maine la ora 10, stai acolo si asteapta! Oricum alocasei o jumatate de ora intalnirii. Ocupa-ti timpul si asteapt amacar 15 min. Daca omul intarzie mai mult de juma de ora si nu mai poti astepta, da si tu un semn, intreaba “mai vii?”

4. Daca ai stabilit o intalnire maine la ora 10, si persoana trebuie sa vina la tine la birou, atunci stai la birou. Ce crezi ca va gandi despre tine cand te suna ca intarzie 5-10 min din cauza de trafic si tu ii spui ca esti la o alta intalnire, in alta parte. Ce cauti la alta intalnire daca ai déjà una stabilita? Mai rau, cum ar fi sa vina omul la intalnire si tu sa nu fii acolo? La cat de stresant este sa conduci in Bucuresti, crezi ca mai ai vreo valoare in ochii lui cand ti-ai batut joc de timpul lui si nici macar nu ai stat la birou cand aveai o intalnire?

5. Daca ai stabilit o intalnire cu cineva peste o saptamana, ar fi foarte frumos din partea ta sa dai un telefon cu o zi inainte si sa confirmi ca vei pastra intalnirea. Asa macar te asiguri ca nu a uitat de intalnire – poate pentru tine e mai importanta intalnirea asta decat pentru el. Iar daca tu esti cel care asteapta la birou, noteaza-ti intr-o agenda sau in outlook si urmareste-ti programul inainte de a pleca sau stabili alta intalnire.

6. Daca poti face ceva de la distanta, nu-i cere cuiva sa se deplaseze. Poti rezolva problema prin e-mail, telefon, messenger? Atunci rezolv-o asa. Gandeste-te cat timp iti ia sa te deplasezi intre cele doua puncte dus-intors, cati nervi iti faci in trafic, si cat poate sa dureze intalnirea efectiva. De-aia avem tehnologie, sa ne scutim de drumuri si cheltuieli inutile. Hai sa ne rezolvam problemele de business cat mai rapid si fara stress si sa ne petrecem mai mult timp cu prietenii si cu cei dragi. Nu putem merge la o bere prin e-mail, dar putem da o aprobare pe un design sau trimite o oferta, nu?

7. Daca ii spui unui om ca vei face un lucru anume, care stii ca ii trebuie celuilalt, atunci fa-l cat mai repede. Daca ii dai si un termen de finalizare, tine-te de el.

8. Daca nu esti in stare sa livrezi ce ai promis in timpul dat, atunci anunta-l pe celalalt ca vei intarzia, ca nu poti face un anume lucru, ca ai intampinat dificultati, etc. Nu ii lasa pe ceilalti sa se bazeze pe tine, daca tu nu esti de incredere intr-o anumita chestiune.

9. Daca nu vrei sau nu poti face ceva, nu promite. Nu se supara nimeni daca ii explici limitele tale si il refuzi, dar se va supara daca ii zici- „fac eu asta” si de fapt nu faci, si nici macar nu intentionai sa faci. Nu iti bate joc de ceilalti, mai ales cand stii ca munca lor depinde de ceea ce livrezi tu.

10. Daca lucrezi la un proiect care se face in trepte, sau care dureaza mai mult, ar fi frumos din partea ta sa ii anunti in legatura cu statusul la care esti pe cei care asteapta rezultatul, din cand in cand. Asa le confirmi ca ceea ce faci are o oarecare importanta pentru tine.

Regula e: daca ai zis ca faci ceva, fa! Exact asa cum ai zis si exact in termenele pe care le-ai zis.

Asta se aplica la toate nivelele, de la a aduce o carte cuiva, de la a trimite un sms cu un nr de telefon, un link pe e-mail, pana la lucruri majore – ca vei finaliza un proiect de care depinde celalalt, ca iti vei plati o datorie, ca vei ajuta pe cineva cu ceva anume.

Daca nu te ajuta memoria sa te tii de cuvant, noteaza-ti, pune-ti reminder pe telefon, fa-ti semn cu pixul pe mana... ajuta-te sa fii parolist.

Daca nu ai cuvant, nu ai valoare. Iar cei din jur vor tolera o data, de cateva ori... dar nu la infinit.

Cand dovedesti ca esti parolist, dovedesti ca ii respecti pe ceilalti, iar ceilalti te vor respecta pe tine. Si nu e rau sa si pretinzi respectarea cuvantului dat de catre ceilalti. La urma urmei nu i-a fortat nimeni sa promita ceva.

Intr-o lume plina de oameni fara cuvant, cand dovedesti ca esti de incredere, castigi mai mult.